Traumatism cranian – cauze, simptome, tratament si dieta recomandata

Afla tot ce trebuie sa stii despre ce este un traumatism cranian, cum se clasifica acestea, ce simptome si tratament exista, totul in articolul urmator.

Cuprins:

1. Ce este traumatismul cranio-cerebral
2. Clasificare
3. Cauze
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Dieta ketogenica pentru traumatismul cranian

Ce este traumatismul cranio-cerebral

Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC), defineste traumatismul cerebral sau leziunea intracraniana ca si o perturbare a functiei normale a creierului, care poate fi cauzata de o lovitura, un soc/zdruncinatura sau o leziune penetranta la nivelul capului. Aceste pot fi usoare, medii sau severe si pot duce la complicatii pe termen lung sau la deces.

Traumatismul cerebral este o cauza majora de deces si dizabilitate la nivel mondial, in special la copii si persoanele in varsta, incidenta acestor evenimente fiind de doua ori mai mare pentru barbati fata de femei. 

Se estimeaza ca 65 de milioane de persoane sufera in intreaga lume in fiecare an de traumatism cranio-cerebral, de diferite cauze (1). 

Clasificare

Traumatismele craniene sunt de obicei clasificate in functie de gravitate, caracteristicile anatomice ale leziunii si mecanism (fortele cauzale) (2). 

Leziuni intracraniene pot fi 

• primare apar imediat dupa impact (comotie sau contuzie cerebrala)
• secundare, acestea nu sunt induse mecanic si apar ca si consecinta a celor primare (hematoame, colectii de lichid)
• leziuni tardive care cuprind schelete post traumatice (sechele neurologice, psihice) si encefalopatia post traumatica (cu caracter evolutiv in timp: epilepsie, hidrocefalie progresiva).

Daunele provocate de trauma pot fi limitate la anumite zone sau distribuite intr-o maniera mai generala, dar de obicei se intalnesc ambele tipuri:

• focale (hematom, include leziuni ale scalpului, fractura de craniu si contuzii de suprafata, in general cauzate de contact) 
• difuze (leziuni hipoxic-ischemice, meningita si leziuni vasculare).

Leziunile cerebrale pot fi clasificate ca si usoare, moderate si severe: 

• Glasgow Coma Scale (GCS) este cel mai utilizat paramentru de clasificarea a severitii, el urmareste starea de constienta a unei persoane pe o scala de la 3 la 15, bazat pe reactii verbale, motori si raspuns ocular la stimuli. 
• Durata pierderii constientei: clasificata ca usoara (modificarea starii mentale sau pierderea constientei mai putin de 30 min), moderata (schimbare de stare mentala sau pierderea constientei 30 min pana la 6 ore) sau severa (schimbare de stare mentala sau pierderea constientei mai mult de 6 ore).
• Amnezia posttraumatica (PTA): Timpul scurs de la accidentare pana la momentul in care pacientii pot demonstra o memorie continua a ceea ce se intampla in jurul lor.

Cauze

Leziunile cerebrale sunt de obicei cauzate de o lovitura sau de alte leziuni traumatice la nivelul capului sau corpului. Gradul de afectare poate depinde de mai multi factori, inclusiv natura accidentarii si forta impactului.

Evenimentele obisnuite care provoaca leziuni cerebrale traumatice includ urmatoarele (3):

Caderile – acestea fiind intalnite cel mai frecvent in cazul copiilor mici si a persoanelor varsnice cu probleme de mobilitate sau alte afectiuni asociate. 

Coliziuni legate de autovehicule – accidentele sunt o cauza frecventa a leziunilor traumatice ale creierului. 

Violenta – ranile provocate de arme, violenta in familie, abuzul asupra copiilor si alte agresiuni. Sindromul copilului agitat violent pentru a-l linistii poate cauza un traumatism.

 Accidente sportive – o serie de activitati sportive cum ar fi fotbalul, boxul, baseball, skateboardul, hockey si alte sporturi de mare impact sau extreme.

Explozii si rani de lupta – cercetatori considera ca unda de presiune care trece prin creier in timpul unei explozii perturba functia acestuia. 

Simptome

Traumatismul cranian la bebelusi si copii

• Schimbarea obiceiurilor alimentare sau alaptarii
• Iritabilitate neobisnuita
• Plans persistent fara a putea fi consolat
• Modificari ale atentiei
• Obiceiuri de somn neobisnuite
• Convulsii
• Stare de spirit trista sau deprimata
• Somnolenta
• Pierderea interesului pentru jucariile sau activitatile preferate.

Traumatismul cranian la adulti

• Pierderea constientei timp de cateva secunde pana la cateva minute
• Ameteala, confuzie sau dezorientare, pierderea echilibrului
• Dureri de cap
• Greata, varsaturi 
• Oboseala sau somnolenta
• Dificultati de vorbire 
• Insomnie
• Somn prelungit fata de in mod normal.
• Probleme senzoriale, cum ar fi vederea incetosata, auzul unor sunete, senzatia unui gust rau in gura sau modificarea mirosului. 
• Sensibilitate la lumina si sunete
• Probleme de memorie sau concentrare
• Schimbari ale dispozitiei, deprimare sau neliniste.

Traumatismele craniene moderate spre severe, pot sa aiba urmatoarele simptome: 

• Pierderea constientei de la cateva minute pana la ore
• Durere de cap persistenta si agravanta
• Varsaturi repetate sau greata
• Convulsii sau crize
• Dilatarea uneia sau a ambelor pupile ale ochilor
• Lichidele limpezi se scurg din nas sau urechi
• Incapacitatea de a se trezi din somn
• Slabiciune sau amorteli ale degetelor
• Pierderea coordonarii
• Confuzie profunda
• Agitatie, combativitate sau alt comportament neobisnuit
• Vorbire neclara
• Coma si alte tulburari ale constiintei.

Diagnostic

Traumatismul cranio-cerebral este de obicei o urgenta, a carui consecvente se inrautatessc rapid fara tratament (3). 

Medicul poate utiliza indicele Glasgow Coma Scale pentru a evalua gravitatea leziuni cerebrale, verificand capacitatea unei persoane de a urma indicatiile de miscare a ochilor, membrelor dar si de vorbire. 

Teste imagistice: 

• Tomografie computerizata (CT) – O scanare CT poate vizualiza rapid fracturile si poate descoperi dovezi de sangerare in creier (hemoragie), cheaguri de sange (hematoame), tesut cerebral invinetit (contuzii) si umflarea tesutului cerebral.
• Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) – Un RMN utilizeaza unde radio puternice si magneti pentru a crea o vedere detaliata a creierului, acesta poate fi utilizat dupa ce starea persoanei se stabilizeaza. 

Monitor de presiune intracranian – cresterea in volum a creierului sau a cantitati de lichid in interiorul creierului ca urmare a leziuni traumatice, poate provoca daune suplimentare. 

Tratament

Tratament medicamentos pentru traumatismul cranian

• Diuretice -aceste medicamente reduc cantitatea de lichid din tesut si cresc eliminarile urinare. Acestea ajuta la reducerea presiunii intracraniene, ca si in tratamentul edemului cerebral. 
• Anti-convulsivante – Persoanele care au avut o leziune cerebrala traumatica moderata pana la severa risca sa aiba convulsii.
• Medicamente care induc coma – medicii utilizeaza acest tratament pentru a scadea nevoile de oxigen ale creierului. Acestea sunt utile atunci cand vasele de sange sunt comprimate de presiunea crescuta in creier si acestea nu pot furniza nutrienti si oxigenul necesare creierului. 

Tratament naturist pentru traumatismul cranian

Stresul reticulului endoplasmic este unul dintre efectele imediate dupa evenimentul traumatic. Acidul docosahexaenoic (DHA), un acid gras omega-3 prezent in mod natural pestele gras, s-a dovedit a reduce semnificativ stresul reticulului endoplasmic (4).

Stresul oxidativ apare in perioada subacuta dupa accidentare. Acidul lipoic s-a dovedit a inhiba stresul oxidativ si a preveni vatamarile neuronale, acesta este prezent in numeroase alimente cum ar fi spanac, broccoli, iaurturi, cartofi, drojdie, rosii, varza de Bruxelles, morcovi, sfecla etc (5).

De asemenea, pentru a contribui la preventia neuroinflamarii, este recomandat sa se asigure aportul de vitamina E si magneziu.

Depresia si anxietatea sunt comune la pacientii care sufera de traumatisme cranio-cerebrale, terapiile de relaxare cum ar fi mindfulness si yoga pot ajuta la gestionarea stresului si diminuarea durerii.  

Dieta ketogenica pentru traumatismul cranian

Dovezile ca dieta cetogena/ keto este neuroprotectoare si are un efect antiinflamator in cadrul epilepsiei, sunt motivul pentru care aceasta ar putea sa fie benefica si pentru recuperarea persoanelor care au suferit un traumatism cranian. 

Avand in vedere efectele antiepileptice ale dietei cetogene si faptul ca anumite leziuni traumatice cauzeaza fenomene convulsive pe termen lung, aceasta dieta ar putea sa aduca imbunatatiri asupra functiei mitocondriale si o ameliorare a leziunilor cerebrale. 

Exista anumite studii pe animale de laborator care arata o imbunatatire a functiei cognitive atunci cand acestea sunt infometate pentru 24 de ore, iar postul impartaseste caracteristica cheie a dietei ketogene, adica productia de corpi cetonici ca si combustibil alternativ al creierului. 

Studii preliminare sustin utilizarea dietei cetogene pentru o serie de afectiuni neurologice, acestea se bazeaza pe ideea fundamentala ca schimbarile metabolice pot produce neuroprotectie insa deocamdata datele sunt amestecate. 

O revizune a studiilor disponibile privind dieta cetogena in traumatismul cerebral concluzioneaza ca dieta keto este o terapie eficienta pentru imbunatatirea cognitiva si  fiziopatologica la animalele de laborator dupa un soc traumatic cerebral, iar aceasta este singura dieta care a adus un beneficiu pentru aceasta afectiune in studiile realizate pana acum.

Studiile la oameni sunt limitate, insa arata ca dieta este sigura si bine tolerata si ca are un potential benefic mai ales in cazul populatiei pediatrice, conform rezultatelor inregistrate la modele animale.

Totusi, pana la intocmirea unor recomandari viitoare este necesara realizarea unor studii controlate, pe termen lung la oameni (6).

Bibliografie:

1. Dewan MC et al. Estimating the global incidence of traumatic brain injury.J Neurosurg. 2018 Apr 1
2. Percival H Pangilinan, Jr, MD, Brian M Kelly, DO Professor, Medical Director. Classification and Complications of Traumatic Brain Injury.Medscape.  Physical Medicine and Rehabilitation. Mar 02, 2020.
3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/traumatic-brain-injury/symptoms-causes/syc-20378557.
4.  Zhu W, Ding Y, Kong W, et al. Docosahexaenoic acid (DHA) provides neuroprotection in traumatic brain injury models via activating Nrf2-ARE signaling. Inflammation. 2018;41:1182-1193.
5. Lucke-Wold BP, Naser ZJ, Logsdon AF, et al. Amelioration of nicotinamide adenine dinucleotide phosphate-oxidase mediated stress reduces cell death after blast-induced traumatic brain injury. Transl Res. 2015;166:509-528, e501.
6. Alexandre McDougall, Mark Bayley & Sarah EP Munce (2018): The ketogenic diet as a treatment for traumatic brain injury: a scoping review, Brain Injury, DOI: 10.1080/02699052.2018.1429025.