Afla totul despre acnee, de la cauze la tipuri de acnee si diagnostic, din articolul de mai jos.
Cuprins:
Acneea este o afectiune cronica a pielii care apare atunci cand glandele sebacee au o hiperproductie uleioasa si foliculii pilosi devin concentrati cu sebum si celule moarte, provocand un blocaj.
Acneea se manifesta in general prin aparitia unor formatiuni (cosuri) la nivelul epidermului, dar in functie de severitate acestea pot sa fie inflamatorii sau cu localizare mai profunda.
Zona de aparitie este de obicei fata insa acneea poate sa apara si pe piept, spate sau umeri; suprafetele care prezinta glande sebacee. Acneea se intalneste cel mai frecvent la adolescenti, insa ea poate afecta orice categorie de varsta.
Acnee reprezinta o problema persistenta si in functie de severitate ei pot ramane cicatrici definitive pe ten; iar vindecarea ei implica un proces indelungat. Acneea este o boala si poate impacta o persoana la nivel emotional, de aceea este necesar ca tratamentul specific sa fie abordat cat mai precoce.
Acneea se dezvolta ca si rezultat al unor interactiuni complexe la nivelul pielii, glandele sebacee sunt conectate foliculilor pilosi, acestea secretă o substanta uleioasa numită sebum care lubrifiaza firele de par si celulele pentru a fi permanent inlocuite. Atunci cand sebumul este produs in exces, apare un dezechilibru.
Similar microbiomului intestinal pielea detine propriul echilibru bacterian. Bacteriile benefice protejeaza pielea si formează o ”comuniune” cu bacteriile care devin patogene in anumite conditii.
Un exemplu este bacteria P. Acnes aceasta traieste la baza folicului de par, concentratiile acesteia cresc atunci cand se produce un dezechilibru si cauzeaza inflamatie.
Acest mecanism poate fi influentat de numeroase constante ale organismului, o sa discutam despre cele mai importante dintre acestea.
Majoritatea adolescentilor se confrunta cu probleme ale tenului, deoarece perioada pubertara este una plina de schimbari atat la nivel fizic cat si biochimic; organismul se afla in plin proces evolutiv care poate cauza si aceste efecte adverse, ele pot fi destul de ingrijoratoare pentru cineva care trece printr-o schimbare si la nivel psihoemotional.
Nivelul crescut de hormoni androgeni este principalul incriminat in aparitia acneei; acesta este crescut atat la fete cat si la baieti in perioada pubertara, testosteronul stimuleaza marirea glandelor sebacee crescand productia de sebum.
Un alt hormon care ar putea juca un rol important in patogeneza acneei este hormonul luteinizant (LH). El stimuleaza cresterea hormonilor androgeni, iar unii baieti par sa aiba un raspuns mai crescut la actiunea sa.
Asociatia Britanica de dermatologie relateaza cresterea prevalentei acneei in randul femeilor de varsta medie; se estimeaza ca 25% dintre femeile peste 30 de ani inca se confrunta cu acneea.
Acneea in majoritatea cazurilor la femeile adulte este persistenta inca de la pubertate; insa pentru 20-40% dintre acestea, fenomenele de acnee apar dupa varsta de 24 de ani.
Nu este cunoscuta cauza clara a acneei la aceasta varsta insa cel mai probabil cauzalitatea este multifactoriala; dieta bogata in alimente rafinate si zahar, poluarea, cosmeticele, stresul, fluctuatiile hormonale dar si diferite patologii nediagnosticate pot avea o implicatie.
Este important sa ne concentram atentia asupra modificarilor de stilului de viata, cum ar fi reducerea stresului, managementul greutatii, o alimentatie sanatoasa, exercitii fizice si o rutina adecvata de ingrijire a tenului.
Acneea de cauza hormonala, un nume destul de sugestiv care se refera la fluctuatii hormonale care nu au neaparat legatura cu perioada pubertara, ea pot fi prezenta inlusiv in sarcina, alaptare, starii patologice cum ar fi sindromul ovarelor polichistice dar si menopauza.
Etiologia acneei la menopauza implica mai multi factori; printre care cel mai important este scaderea protectiei date de estrogen si progesteron si creste productiei hormonilor androgeni, acestia cauzand manifestari hiperandrogenice printre care acnee, hirsutism si alopecie.
Alte boli endocrine cum ar fi afectarea tiroidiana, hiperprolactinemia si rezistenta la insulina pot sa aiba rol bine definit in aparitia acneei in menopauza.
Factori genetici, stres, modificari in comportamentul alimentar, somn insuficient si activitatea fizica scazuta pot fi factori declansatori.
Pentru aceasta categorie de persoane este recomandata o investigatie medicala completa deoarece pot exista comorbiditati precum obezitate, diabet, hipertensiune si dislipidemie, iar echilibrarea acestora este un pas foarte important in tratarea acneei.
Anceea este o problema care afectează atat femeile cat si barbatii, peste 10% dintre barbatii cu varsta de peste 25 de ani experimenteaza perioade de aparitie a cosurilor. Cauzele acneei la barbati nu sunt atat de diferite pe cat ar parea.
Stresul cauzeaza o crestere a hormonilor androgeni.
Uscarea excesiva a tenului cu diferite produse de curatare poate cauza o secretie si mai mare de sebum care duce la blocarea foliculilor.
Utilizarea produselor cu liste lungi de chimicale care pot cauza iritatie si inflamatie.
Factori de stil de viata: bauturile alcoolice, alimentatia nesanatoasa, fumatul.
Un procent mare de grasime corporala, glucoza bazala si insulina crescute.
Diferite medicamente sau suplimente cum ar fi cele pe baza de corticosteroizi sau testosteron.
Formațiunile acneice:
Ca prim semn vom vedea umflarea pielii la locul eruptiilor, roseata, mancarime, peeling (pielea se cojeste ca si la arsura solara); aceste aspecte pot fi insotite si de dureri de cap, tulburari intestinale, rinita sau stare generala proasta.
Aceasta este o forma foarte grava a acneei vulgaris, implica noduli dezvoltati adanc sub piele, durerosi si care sunt dificil si anevoios de tratat.
Cosurile umflate, de culoare rosie, dureroase si care apar la suprafata pielii, cauza lor poate fi blocarea porilor sau infiltrarea bacteriana la nivelul profund al pielii.
Aceasta include punctele albe si negre, ele in mod normal nu produc umflarea zonei; acest tip de acnee raspunde in general foarte bine la tratament si se poate remediata treptat cu o rutina de curatare naturala a tenului (1).
Atunci cand observam aparitia unor formatiuni pe tenul nostru, acestea se multiplica si devin deranjante este cazul sa apelam la ajutorul unui medic dermatolog, deoarece un autodiagnostic si un tratament incorect de multe ori poate agrava situatia.
In urma examenului clinic medicul dermatolog va identifica tipul dumneavoastra de ten si predispozitia acestuia, precum si diagnosticul diferential pentru problema cu care va confruntati.
Acneea poate fi diagnosticata doar cu ajutorul unei inspectii vizuale facute de medicul specialist, insa acesta uneori acesta poate recomanda prelevarea unei probe a leziunii pentru examenul microbiologic.
Medicul poate prescrie o serie de analize hormonale pentru acnee, mai ales in cazul femeilor; Aceste teste urmaresc nivelul prolactinei, nivelul testosteronului, testarea unui eventual sindrom Cushing etc.
Dermatologul va poate indruma catre alte specializari pentru un diagnostic complet, cum ar fi un consult endocrinologic si ginecologic.
Planul de tratament va fi ales de medicul dumneavoastra, in functie de severitatea si tipul acneei; tratamentul trebuie urmat de cele mai multe ori pe o perioada indelungata.
Cele mai frecvent recomandate tratamente sunt:
Am mentionat cateva metode de tratament topic, insa in functie de gravitate se poate opta si pentru administratea orala a tratamentului antibiotic pentru acnee, contraceptive sau medicamente care inhiba secretia hormonilor androgeni.
In anumite cazuri se poate apela la interventii mai invazive cum ar fi: laser si terapie fotodinamica, peeling chimic, extractia punctelor negre si albe sau injectarea steroizilor pentru noduli si chisturi (1).
Niacinamida – este o vitamina din grupul B cu actiune anti-inflamatorie. Atat studiile care au utilizat un supliment oral care contine niacinamide cat si topic, au dus la o reducere semnificativa a acneei (2).
Tratamentul antibiotic pentru P. acnes devine mai putin eficace datorita aparitia tulpinilor antibiotic-rezistente. Multe plante sunt cunoscute ca avand actiunii antimicrobiene innascute iar literatura începe să studieze aceste alternative.
S-a cercetat eficacitatea unui preparat natural compus din 20% propolis, 3% tea tree oil si 10% Aloe vera in comparatie cu eritromicina 3%, un antibiotic utilizat uzual tn afectiunile pielii. Prima formula a adus rezultate imbunatatite in reducerea cicatricilor eritematoase, a indexului de severitate acneic si a numarului total de leziuni (3).
Uleiul de arbore de ceai (tea tree) este disponibil in multe dintre produsele de ingrijire a pielii, cum ar fi produse de curatare si tonere, acesta este unul dintre produsele naturale care si-a dovedit eficienta in studii, datorita proprietatilor sale antimicrobiene si antiinflamatorii.
Acidul Alpha hydroxy (AHA), acesta este un derivat din plante, in general din fructe citrice. El curata excesul de celule moarte si ajuta la impiedicarea blocajelor la nivelul porilor. Mare atentie! Acesta creste sensibilitatea solara, deci impune utilizarea protectiei solare atunci cand este folosit (4).
Exista tratamente naturale benefice cand vine vorba de acnee, insa trebuie sa fim precauti atunci cand alegem sa aplicam pe tenul nostru diferite preparate care nu sunt standardizate si controlate viguros deoarece ne pot face mai mult rau. Trebuie sa stim ca numele de natural sau naturist nu inseamna neaparat sigur.
Alimentatia este un aspect foarte important in patogeneza acneei, dar care este de multe ori neglijat.
Atunci cand consumam preparate cu un indice glicemic mare in organism se produce un varf glicemic (glycemic spike), ceea ce inseamna ca glucoza din sangele nostru creste brusc, ca urmare este stimulata produtia de insulina; stim ca insulina este un hormon cu rol anabolic adica favorizeaza depozitarea si acumularea, ei bine ea creste si productia de sebum.
Un studiu arata ca o dieta cu incarcatura glicemica scazuta duce la diminuarea leziunilor acneice, pe langa asta subiectii au experimentat o scadere a nivelului de hormoni androgeni si a insulinei dar si o mai buna sensibilitate la insulina (5).
Bazat pe aceste constatari o lucrare realizata in anul 2012 arata potentialul benefic al dietei ketogene/cetogena in tratarea aceei. Aceasta dieta scade nivelul de insulina si cel al hormonului de crestere insulinica IGF-1 (insulin-like growth factor), acesta fiind implicat in productia de sebum (6). Desigur sunt necesare trialuri randomizate care sa confirme beneficiile.
Ce sa nu mananci cand ai acnee? Zahar, paine alba, orez alb, paste albe, patiserie, ciocolata, dulciuri, orice fel de alimentele de tip junk food si ultraprocesate, bauturile cu zahar adaugat sau orice bautura care duce la cresterea rapida a glicemiei, grasimile saturate si trans. Limiteaza consumul de produse lactate, s-a demonstrat ca acestea cresc hormonului de crestere insulinica IGF-1 (7).
Bibliografie:
Lorena Crișan – nutriționist dietetician.