Scleroza multipla – cauze, simptome, tratament si dieta recomandata

Afla tot ce trebuie sa stii despre scleroza multipla, de la cauze, simptome si pana la diagnostic si tratament, totul in articolul urmator.

Cuprins:

1. Ce este scleroza multipla
2. Cauze
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Dieta ketogenica pentru scleroza multipla
7. Preventie
8. Intrebari frecvente despre scleroza multipla

Ce este scleroza multipla

Scleroza multipla este o boala demielinizanta, unde sistemul imunitar ataca teaca protectoare (mielina) care acopera fibrele nervoase la nivelul creierul si a maduvei spinarii (sistem nervos central).

Aceast atac perturba capacitatea sistemului nervos de a transmite semnale pentru diferite functii ale corpului, ceea ce duce la o serie larga de semne si simptome, de ordin fizic, mental si uneori psihic. In cele din urma, boala poate provoca deteriorarea nervilor si leziuni permanente.

In anul 2015 in Romania erau diagnosticate  6000 de persoane cu scleroza multipla, prevalenta fiiind de 30 la 100.000 de persoane, raportul intre sexe este de 2:1 pentru femei fata de barbati. Varsta medie a debutului este de 22 de ani, iar cea a diagnosticului de 29 de ani (1). 

Nu exista deocamdata o metoda de vindecare pentru scleroza multipla insa sunt disponibile tratamente care pot ajuta la recuperarea rapida a atacurilor, pot modifica cursul bolii si pot gestiona simptomele.

Cauze

Scleroza multipla sau scleroza in placi este considerata o boala autoimuna, iar cauza exacta a aparitie este necunoscuta. 

Se sugereaza implicatia unor combinatii de factori genetici si de mediu:

• Varsta – scleroza multipla poate sa apara la orice varsta insa de cele mai multe ori este intalnita intre 16-55 de ani. 
• Sexul – femeile au o predispozitie 2-3 ori mai mare fata de barbati. 
• Istoricul familial – daca un parinte sau un frate/sora are diagnostic de scleroza multipla, exista un risc mai mare de a dezvolta boala, se estimeaza a fi mai mare cu 2 pana la 3% (2).
• Anumite boli infectioase – au fost asociate cu scleroza multipla, de exemplu virusul Epstein-Barr. 
• Climatul si rasa – s-a observat o incidenta mai mare in regiunile nordice si in climatul temperat, de exemplu Nordul Europei, Canada, Nordul Statelor Unite, Noua Zeelanda, Sud-estul Australiei si Europei (3). 
• Vitamina D – deficitul acestei vitamine a fost asociat cu un risc mai mare de scleroza multipla. 
• Bolile autoimune – pacientii cu diabet zaharat tip 1, boala tiroidiana sau boala inflamatorie intestina au un risc usor mai crescut. 
• Fumatul – persoanele care fumeaza au un risc de aproximativ doua ori mai mare si o progresie mai rapida a bolii fata de persoanele nefumatoare. 

Simptome

Scleroza multipla (SM) poate provoca o gama larga de simptome si poate afecta orice parte a corpului. Simptomele pot sa apara si sa se agraveze constant sau pot sa apara sub forma unor atacuri (recidiva) dupa care sa dispara (remisie).

 Cele mai frecvente simptome sunt:

• Amorteala sau slabiciunea membrelor. 
• Senzatii de soc electric care apar cu anumite miscari ale gatului (semn Lhermitte).
• Tremur, lipsa de coordonare sau mers nesigur.
• Pierderea partiala sau completa a vederii, adesea asociat cu dureri in timpul miscarii ochilor. 

• Vedere dubla sau incetosata.
• Vorbire neclara.
• Oboseala.
• Ameteli.
• Tremur si dureri in diferite parti ale corpului. 
• Tulburari ale functiilor intestinale, vezicale si sexuale. 

Diagnostic

Nu exista un test specific pentru diagnosticul sclerozei multiple. In schimb, diagnosticul se bazeaza adesea pe excluderea altor afectiuni care ar putea produce simptome similare. 

Trebuie sa consulati un medic neurolog daca prezentati oricare dintre simptomele enumerate mai sus, acesta o sa faca o analiza amanuntita a dovezilor clinice, imagistice si analiza lichidului cefalorahidian. Medicul va poate recomanda urmatoarele  analizele:

• Scanare RMN si CT cu substanta de contrast.
• Punctie lombara. Examenul LRC (lichidului cefalorahidian).
• Testele potentiale evocate.
• Teste de sange pentru a exclude alte boli.

Tipul de scleroza multipla adesea devine clar in timp, deoarece simptomele SM sunt atat de variate si imprevizibile.

Tratament

Tratament medicamentos pentru scleroza multipla

Tratamentul in scleroza multipla se concentreaza de obicei pe accelerarea recuperarii atacurilor, incetinirea progresiei bolii si gestionarea simptomelor.

In perioada de atac a bolii se administreaza cure scurte cu corticosteroizi, cum ar fi prednisonul pentru a reduce inflamatia nervilor. 

Tratamentul pentru a modifica progresia include medicamentul Ocrelizumab, acesta fiind singurul aprobat de FDA. Persoanele care urmeaza acest tratament au o progresie putin mai scazuta.

De asemenea, terapia imunomodulatoare poate reduce frecventa si recidiva simptomelor in scleroza multipla, interferonul face parte din aceasta categorie dar multe tipuri de astfel de tratamente sunt recent aprobate de agentiile de reglementare cu scopul de a imbunatatii viata pacientilor. 

Terapia difera pentru fiecare pacient, incluzand si ameliorarea semnele si simptomele cauzate de scleroza multipla. Tratamentul este stabilit doar de medicul curant pentru fiecare pacient, luati legatura cu acesta la orice modificare a starii de sanatate, echipa medicala va poate oferi suportul de care aveti nevoie.

Tratament naturist pentru scleroza multipla

Ghidurile nu recomanda utilizarea suplimentelor pe baza de plante, cum ar fi Ginkgo biloba, venin de albine sau terapia magnetica pentru scleroza multipla (3). 

Activitati precum exercitiile fizice, meditatia, yoga, masajul, acupunctura si tehnici de relaxare pot contribui la stimularea bunastarii mentale si fizice generale la persoanele cu scleroza multipla. 

Pacientii trebuie sa aiba o alimentatie cat mai sanatoasa, un somn adecvat si sa evite suprasolicitarea, oboseala, stresul si caldura excesiva.

Dieta ketogenica pentru scleroza multipla

Scleroza multipla este cea mai frecventa boala inflamatorie a sistemului nervos central la adultii tineri, care poate duce la handicap progresiv. Deoarece tratamentul faramacologic poate sa aiba efecte secundare substantiale, se cerceteaza obtiuni complementare de tratament care sa contribuie la raspunsul terapeutic, printre care se afla si dieta cetogena/ keto.

Corpii cetonici sunt produsi in timpul postului alimentar dar si al dietei cetogene stricte,  ei sunt o sursa de energie alternativa a creierului, care poate fi mai eficienta pentru functionarea sa optima; acesta este unul dintre motivele pentru care dieta keto necesita cercetari suplimentare in contextul sclerozei multiple. 

Studiile efectuate pe soareci cu encefalomielita autoimuna experimentala au aratat efecte benefice ale dietei cetogene si a postului alimentar asupra evolutiei bolii, dizabilitatii, leziunilor, cognitiei, markerilor inflamatori si a speciilor reactive de oxigen (4).

Modificarile microbiotei intestinale sunt asociate cu mai multe boli autoimune si inflamatorii, iar dieta de tip Western pe care majoritatea dintre noi o consuma este asociata cu dezechilibrul microbiomului (disbioza). Aceste modificari sunt prezente si la pacientii cu scleroza multipla, astfel exista studii care arata o imbunatatirea florei microbiene la pacientii cu scleroza multipla care urmeaza o dieta ketogenica (5). 

Datele epidemiologice si preclinice sugerea ca dieta keto si postul pot modula imunitatea, reduce severitatea bolii si promova remilinarea la contextul sclerozei multiple, insa studiile calitative la subiecti umani care sa urmaresca efectul dietei asupra progresiei bolii si siguranta acesteia pe termen lung lipsesc.  

Un articol publicat in 2015 in jurnalul ”Multiple Sclerosis International” a examinat motivele pentru care o dieta ketogenica poate avea proprietati neuroprotectoare pentru persoanele cu scleroza multipla si concluzioneaza ca aceasta merita sa fie studiata ca si posibil tratament complementar pentru scleroza multipla progresiva, in care neurodegenerarea este principala problema.

Centrul de Cercetari Clinice NeuroCure din Charité – Berlin, desfasoara un studiu de durata lunga, randomizat, controlat si cu grup paralel in care efectele dietei cetogene sunt comparate cu o dieta standard la pacientii cu scleroza multipla, urmarind masuratori clinice, activitatea si progresia bolii. 

Rezultatele acestei lucrari au potentialul de a furniza date esentiale cu privire la eficacitatea dietei ketogene la pacientii cu scleroza multipla dar si siguranta sa pe termen lung (5).

Preventie

O revizuire publicata in 2016 a concluzionat ca obezitatea in copilarie si adolescenta ar putea creste riscul de dezvoltare a sclerozei multiple. De asemenea, cercetatorii au remarcat ca obezitatea ar putea afecta evolutia bolii (6).

Adoptarea unei diete pentru a preveni cresterea in greutate ajuta atat in preventia cat si ameliorarea simptomelor sclerozei multiple. O dieta echilibrata stimuleaza senzatia generala de bine si reduce riscul afectiunilor suplimentare de santate cum ar fi bolile cardiovasculare. 

Un articol in ”ASN Neuro” mentioneaza ca persoanele cu scleroza multipla care au un aport moderat sau mare de sodiu, au un risc crescut de recidiva a simptomelor sau de a suferi o noua leziune (7). De asemenea, publicatia sugereaza evitarea alimentlor bogate in zahar cum ar fi dulciurile si sucurile indulcite, cantitatile excesive de carne rosie, prajirea ca metoda de preparare culinara si alimentele cu continut scazut de fibre. 

In timp ce alimentele intens procesate si semipreparate pot creste inflamatia, o dieta bogata in legume si fructe proaspete reduc inflamatia, stresul oxidativ si afectarea celulara prin efectul antioxidant. Unii antioxidanti cum ar fi resveratrolul prezent in struguri au chiar un efect protector asupra sistemului nervos.

O folora intestinale dezechilibrata poate contribui la o serie de afectiuni imune, inclusiv scleroza multipla. O dieta care sustine sistemul imunitar trebuie sa promoveze popularea florei intestinale cu bacterii benefice. 

Probioticele pot stimula nivelul de bacterii benefice din intestin, asigurati-va sa includeti in dieta bacterii probiotice cum ar fi Lactobacillus, alimentele bogate in acestea sunt: iaurtul, kefirul, varza acra, muraturi, kombucha sau ceaiuri fermentate cum ar fi ceaiul negru.

Dupa ce am asigurat popularea intestinala cu bacterii benefice, substantele de care acestea au nevoie pentru a supravietuii sunt prebioticele si sunt formate in mare parte din carbohidrati nedigerabili, adica fibre. Majoritatea legumelor, fructelor si cerealelor integrale au un continut bogat de fibre alimentare cu foarte multe beneficii asupra tractului intestinal, presiunii arteriale, a colesterolului si greutatii corportale. 

Vitamina D este foarte importanta pentru toti oamenii, iar conform ”Institutului National de Tulburari Neurologice si AVC”, persoanele cu un nivel ridicat de vitamina D par sa aiba sanse mai mici de a dezvolta scleroza multipla.

Cea mai mare parte a vitaminei D provine de la expunerea la soare, insa ea este prezenta in cantitati mici si in pestele gras, produse lactate fortifiate, cereale fortifiate, ficat si galbenus de ou. 

Un studiu care a urmatit 170,000 de femei arata o legatura intre aportul scazut de grasimi polinesaturate (PUFA) si scleroza multipla. PUFA par sa stimuleze functiile corporale, de la sanatatea cardiaca pana la capacitatea cognitiva. Exemple de alimente care contin PUFA includ pestele gras, cum ar fi somonul si macroul, precum si unele uleiuri pe baza de plante.

O dieta echilibrata macro si micornutritional este cea mai buna solutie, insa pentru persoanele care urmeaza o dieta care exclude un principiu nutritional trebuie sa sa fie foarte atente pentru a-si asigura substantele nutritive zilnice necesare din alte surse. 

Intrebari frecvente despre scleroza multipla

Te poti vindeca de scleroza multipla?

Nu exista inca un remediu pentru scleroza multipla. Dar in ultimii ani, au devenit disponibile medicamente noi pentru a ajuta la incetinirea evolutiei bolii si pentru gestiona simptomelor acesteia, iar cercetatorii continua sa dezvolte noi tratamente.

Scleroza multipla este ereditara?

Scleroza multipla nu este o boala mostenita, adica ea nu se transmite din generatie in generatie. Totusi exista un risc mai crescut de a dezvolta boala pentru persoanele care au membrii ai familiei cu scleroza multipla. 

Cat poti trai cu scleroza multipla?

Speranta de viata medie pentru persoanele cu scleroza multipla este intre 25 si 35 de ani de la diagnostic. Unele dintre cele mai frecvente cauze de deces la pacientii cu SM sunt complicatii secundare rezultate din imobilitate, infectii cronice ale tractului urinar, tulburari de deglutitie si respiratie.

Bibliografie:

1. Multiple sclerosis in Europe. MS-in-EU-access. http://www.emsp.org/wp-content/uploads/2015/08/MS-in-EU-access.pdf 
2. https://www.nhs.uk/conditions/multiple-sclerosis/causes/
3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/multiple-sclerosis/symptoms-causes/syc-20350269.
4. Bahr, L.S., Bock, M., Liebscher, D. et al. Ketogenic diet and fasting diet as Nutritional Approaches in Multiple Sclerosis (NAMS): protocol of a randomized controlled study. Trials 21, 3 (2020). https://doi.org/10.1186/s13063-019-3928-9
5. Swidsinski A, Dörffel Y, Loening-Baucke V, Gille C, Göktas Ö, Reißhauer A, Neuhaus J, Weylandt K-H, Guschin A and Bock M (2017) Reduced Mass and Diversity of the Colonic Microbiome in Patients with Multiple Sclerosis and Their Improvement with Ketogenic Diet. Front. Microbiol. 8:1141. doi: 10.3389/fmicb.2017.01141
6. Milena A. Gianfrancesco and Lisa F. Barcellos. Obesity and Multiple Sclerosis Susceptibility: A Review.J Neurol Neuromedicine. Author manuscript; available in PMC 2016 Dec 14.
7. Paolo Riccio and Rocco Rossano.Nutrition Facts in Multiple Sclerosis.ASN Neuro. 2015 Jan-Feb.