Afla tot ce trebuie sa stii despre deficienta MCAD, de la cauze, simptome si pana la diagnostic si tratament, totul din randurile de mai jos.
Cuprins:
Erorile innascute de metabolism sau bolile metabolice congenitale sunt afectiuni care au la baza de obicei defectul unei gene care cauzeaza blocarea unei cai metabolice, cu afectarea procesarii proteinelor, lipidelor, carbohidratilor si a unor vitamine sau minerale in organism. Exista peste 1000 de boli innascute de metabolism.
Desi bolile innascuta de metabolism sunt destul de rare, atunci cand sunt luate ca si grup, ele au o prevalenta de 1 la 2500 de nasteri (1).
Bolile innascute de metabolism debuteaza frecvent la nou-nascut sau sugar insa uneori manifestarile pot sa apara la maturitate.
Intre 8 si 50 de boli metabolice congenitale pot fi diagnosticate la nastere, prin aplicarea testelor de rutina in functie de protocolul fiecarui spital. La noi in tara testarea neonatala profilactica pentru aceste boli este facuta in anumite orase conform unui program national si cuprinde doar doua dintre acestea: fenilcetonuria si hipotiroidismul.
Aceste afectiuni pot sa lase anumite sechele neurologice sau chiar fatale, daca diagnosticul este facut tarziu sau tratamentul nu este corespunzator.
Desi aceste boli implica un spectru larg de prezentare in functie de gradul disfunctiei si tipul de enzime implicata, ele au anumite caracteristici comune. Cele mai frecvente caracteristice sunt anomaliile neurologice, acestea apar la 80% dintre indivizi si pot inculde intarziere in dezvoltare, pierderea unor abilitati, ton slab, dificultati de alimentare si crize.
De asemenea, acesti pacienti prezinta simptome gastrointestinale, voma, hepatomegalie, intolerante alimentare, diaree, aversiuni alimentare, intoleranta la efort si deshidratare. Mai mult de jumatate dintre copii prezinta atat simptome neurologice cat si tulburari gastrointestinale (1).
Managementul pacientilor cu erori innascute ale metabolismului este extrem de complex si provocator. Deoarece nu exista un tratament curativ, tulburarile sunt cel mai bine gestionate de o echipa interprofesionala care include farmacisti, asistente, terapeuti, dieteticieni si asistenti sociali.
Deficitul enzimei de metabolizarea a acizilor grasi cu catena medie Acyl-CoA dehidrogenaza (MCAD), este cea mai intalnita boala innascuta a oxidarii acizilor grasi.
Pacientii afectati au un defect in descompunerea acizilor grasi cu catena medie (MCAD) din depozitul adipos pentru a produce energie. Beta-oxidarea acizilor grasi ofera energie dupa ce organismul si-a consumat depozitele de glucoza si glicogen. Aceasta oxidare apare in mod obisnuit in perioadele de post extins sau de boala, atunci cand aportul caloric este redus, iar necesarul de energie este crescut.
Prevalenta MCAD la nivel global este de 1 la 14,600 de nasteri (2). Copiii nu au semne la nastere, iar daca diagnosticul nu este pus prin screeningul neonatal, de obicei simptomele apar intr-o perioada de 3-24 de luni de la nastere, desi in anumite cazuri acestea pot sa nu apara pana la varsta adulta.
Este necesar un factor declansator pentru prezentarea simptomelor clinice. Factorii care pot contribui la prezentarea si / sau severitatea crescuta a manifestarilor clinice includ postul prelungit, infectiile sau imunizarea recenta, varsta si istoricul familial al sindromului de moarte subita (SIDS) sau al deficitului MCAD.
Semnele indica criza metabolica rapida, prezentand adesea hipoglicemie hipocetotica, letargie, varsaturi, convulsii si coma; acesta poate fi fatala in absenta interventiei medicale de urgenta.
Aceasta boala a fost o cauza subdiagnosticata a mortii subite la nou-nascuti, iar acest efect poate fi intalnit si la adultii nediagnosticati dar care au un eveniment metabolic declansator, cum ar fi o infectie sau consumul de alcool.
Prognosticul este excelent odata ce diagnosticul este stabilit si se instituie alimentati frecventa pentru a evita perioadele de post indelungate.
Mutatiile MCAD pot fi identificate prin testarea ADN-ului, insa uneori suspiciunea apare dupa detectarea metabolitilor anormali in urina sau sange.
MCAD este o boala genetica autozomal recesiva, ceea ce inseamna ca o persoana afectata trebuie sa mosteneasca o alela mutata de la ambii parinti.
Manifestarea clinica a bolii nu este total dependenta de factorul genetic, ci si de prezenta stresorilor din mediu sau fiziologici care fac ca organismul sa necesite oxidarea acizilor grasi.
Diagnosticul este pus de obicei in urma screeningului neonatal, acesta urmareste nivelul inalt de acylcarnitina.
Diverse analize biochimice pot fi utilizate pentru a confirma diagnosticul de MCADD si pentru a monitoriza afectiunea.
In toate cazurile, interpretarea acestor teste ar trebui sa ia in considerare starea simptomatica a persoanei, deoarece un individ asimptomatic poate sa nu prezinte niveluri crescute ale diferitelor molecule indicator din corp (3).
In zonele in care se practica screeningul neonatal extins, aceste boli sunt diagnosticata imediat dupa nastere si se poate institui tratamentul profilactic.
La noi in tara aceasta testare nu este utilizata in mod uzual, insa daca exista o suspiciune, parintii pot apela screeningul neonatal intr-o clinica privata ex. Synlab.
Tratamentul se focuseaza pe preventia simptomelor. Este important sa mentinem zaharul din sange la un nivel normal prin evitarea postului alimentar.
Este incurajata alimentarea frecventa si aportul de carbohidrati complecsi inainte de culcare pentru asigurarea unei surse de glucoza in timpul somnului. Recomandarile pot varia in functie de gravitatea deficitului enzimatic.
Este recomandat sa consultati un genetician specializat pe metabolism, precum si un dietetician datorita cerintelor speciale de alimentare si a tolerantei scazute la efort.
Este interzisa hranirea sugarului cu formule de lapte imbogatite cu acizi grasi cu lant mediu (MCT). La adulti, consumul excesiv de alcool poate duce la o criză metabolica.
Crizele metabolice usoare pot fi tratate prin consumul imediat de glucoza sau alimente bogate in zaharuri. Glucoza poate fi administrata oral sau intravenos (IV).
Persoanele cu MCADD ar trebui sa aiba o „scrisoare de urgenta” care sa prezinte afectiunea si metoda de administra a unui tratament corect in caz de decompensare acuta.
Dieta cetogena pentru aceasta boala este contraindicata absolut. Mecanismul prin care aceasta dieta functioneaza este chiar utilizarea grasimii in scop energetic, lucru care pentru acesti pacienti poate duce la o criza metabolica grava, datorita deficitului enizimatic implicat in oxidarea grasimilor.
Prin urmare, inainte de initierea dietei cetogene unui copil, ar trebui sa fie examinat pentru orice tulburare de transport si oxidare a acizilor grasi daca exista o suspiciune sau factori de risc.
Interventia nutritionala este foarte importanta pentru aceste persoane pentru a nu depasi 30% din necesarul caloric din grasimi, iar dieta sa includa fructe si legume zilnic, sa utilizeze carbohidrati complecsi si sa evite supraalimentarea sau depasirea nevoilor calorice.
Trebuie subliniate beneficiile pe termen lung ale cresterii in greutate corespunzatoare, consecintele obezitatii asupra sanatatii si pericolul postului pentru un petru persoanele cu deficit MCAD.
Este necesara alimentarea frecventa si inainte de culcare cu produse bogate in carbohidrati complecsi, cum ar fi amidonul de porumb. Se evita consumul si suplimentarea alimentara bogate in acizi grasi cu catena medie (MCT), cum ar fi produsele speciale MCT sau uleiul de cocos.
Bibliografie:
Lorena Crișan – nutriționist dietetician.