Indulcitori naturali si artificiali – tot ce trebuie sa stii

Afla tot ce trebuie sa stii despre indulcitori naturali si artificiali, de la modul cum functioneaza si pana la avantaje si dezavantaje, totul in articolul urmator.

Cuprins:

1. Ce sunt indulcitorii naturali?
2. Indulcitori naturali frecvent folositi in alimente
3. Indulcitori naturali pentru diabetici
4. Ce sunt indulcitorii artificiali?
5. Indulcitori artificiali frecvent folositi in alimente
6. Cum functioneaza indulcitorii artificiali?
7. Avantajele si dezavantajele indulcitorilor
8. Riscurile aduse de consumul ridicat de indulcitori artificiali

Ce sunt indulcitorii naturali?

Indulcitorii sunt substante utilizate pentru a imbunatati gustul si cresterea duratei de viata a produselor. Indulcitorii naturali, in comparatie cu indulcitori non-nutritivi, contin atat calorii cat si nutrienti, ei sunt metabolizati in organism si se modifica pe parcursul pasajelor digestive.

Aceste substantele cu gust dulce apar in mod natural in alimentele vegetale, iar noi le obtine prin extractie si prelucrarea. Cele mai des utilizate surse sunt: trestia de zahar, sfecla de zahar, planta de agave, arborii de artar, nuca de cocos, porumbul si mierea obtinuta de albine prin prelucrarea nectarului florilor. 

Indulcitori naturali frecvent folositi in alimente

Zaharul – denumire care se refera la zaharoza extrasa din trestia sau sfecla de zahar. Din acestea se obtine zaharul cristalin alb, care este unul dintre cele mai pure ingrediente si este utilizat in industria alimentara pentru indulcire, conservare, volum, textura, aroma si culoare. 

Prin prelucrare, zaharul mai poate fi intalnit ca si zahar brun, zahar melasat, zahar lichid, zahar invertit (miere artificiala), siropuri de zaharoza. 

Lactoza – utilizata datorita capacitatilor reducatoare, contribuie la consistenta, textura si vascozitate. Lactoza poate fi transformata in lactotitol si tagatoza – edulcoranti. 

Mierea de albine – este obtinuta din nectarul florilor pe care albinele melifere le recolteaza si transforma adaugand substante specifice. Mierea are un gust mai dulce si contine enzime si minerale, fata de zaharul alb. 

Siropuri de palmier sau artar – se obtin din seva acestor arbori. Siropul de artar natural contine minerale precum calciu si potasiu, insa el poate fi produs si prin combinatia siropului de porumb cu arome de artar si coloranti. 

Sirop de agave – se obtine din sucul fruzelor Agave tequilana si are o capacitate de indulcire de 1,5 ori mai mare fata de zahar. 

Zaharul de curmale – acesta este obtinut din curmale uscate si maruntite foarte fin, deci el contine cantitati mici de minerale. El nu se dizolva sau topeste si are un cost crescut. 

Zaharul de cocos – produs din seva cocotierului, acesta are minerale precum fier, zinc si calciu si cantitati mici de fitonutrienti si fibre (inulina), astfel avand un impact (indice glicemic) putin mai scazut asupra glicemiei, fata de zaharul de masa. 

Siropuri de fructoza – obtinute prin proces enzimatic, ele sunt higroscopice, scad punctul de congelare si ofera gust dulce. Sunt utilizate in bauturile racoritoare sau alcoolice, produse zaharoase si procesate. 

Maltodextrina – este obtinuta prin hidroliza amidonului, ea prezinta o digestabilitate buna, impedica crisalizarea si confera consistenta. 

Siropuri de glucoza utilizate in bomboane, caramele si dextroza utilizata la dulciuri si bauturi racoritoare sau gluma de mestecat. 

Indulcitori naturali pentru diabetici

Polioli (polihidoxi-alcooli) – acestea sunt forme alcoolice ale unor mono si dizaharide care se absorb mai lent in tubul digestiv, deci inhiba cresterea rapida a glicemiei. Unii dintre acestia prezinta si o actiune cariopreventiva. 

Xilitolul este prezent in mod natural in fructe, legume, cereale si ciuperci; el are o viteza de absorbtie intestinala mai mica de 5x fata de cea a glucozei. 

Eritriolul – este si el un alcool de zahar si are un gust asemanator cu cel al zaharului de masa, insa se absoarbe intr-o cantitate foarte limitata avand un efect aproape nesemnificativ asupra glicemiei. 

Stevia rebaudiana este o planta originala din Sudul Americi care are un potential foarte mare de indulcire. Extractul de stevie are o capacitate de indulcire de 300 de ori mai mare fata de zaharul de masa si nu are deloc calorii. 

Ce sunt indulcitorii artificiali?

Indulcitorii artificiali sunt substituenti ai zaharului sintetici, dar care pot fi si derivati din substante naturale, cum ar fi plantele (1). Indulcitorii sintetici, precum zaharina, au fost sintetizati de la sfarsitul secolului XlX-lea.

 Acestia prezinta interes deosebit pentru persoanele cu diabet, persoanele care doresc sa reduca aportul caloric prin dieta sau efectul zaharului legat de cariile dentare. Indulcitorii artificiali sunt utilizati pe scara larga in produsele cu aport redus de calorii. 

Indulcitori artificiali frecvent folositi in alimente

Zaharina si zaharina sodica (E954) – este cel mai vechi indulcitor artificial si are o putere de indulcire de 700 mai mare fata de cea a zaharului de masa. OMS recomanda ca ingestia zilnica de zaharina sa nu fie mai mare de 0,5 mg/kg.

Ciclamatul de sodiu (E 952) – are potential teratogen (traverseaza placenta, dar si laptele matern) la sobolani, fiind interzis la oameni in anul 1969. In prezent consumul ciclamatului este admise in doze moderate. 

Aspartamul (E 951) – puterea de indulcire poate fi de 200 ori mai mare fata de zahar. Produsele care contin aspartam trebuie sa fie etichetat cu mentiunea ”contine fenilalanina” pentru persoanele cu o boala metabolica ereditara care nu pot consuma acest aminoacid, numita fenilcetonurie. 

Neotam (E961) si Advantam – derivati de aspartam. 

Acesulfam (E 950) – este de 200 ori mai dulce ca si zaharul si poate fi folosit la gatit. 

Sucraloza (E955) – este de 600 ori mai dulce ca si zaharul. In unele studii scade bacteriile benefice din colon. 

Cum functioneaza indulcitorii artificiali?

Fiecare indulcitor are propriile sale caracteristici senzoriale, din acest motiv nu exista indulcitorii care sa copieze perfect gustul zaharozei. 

Pe suprafata limbii exista papile gustative, fiecare continand receptori pentru gust, cand acestia intra in contact cu un indulcitor dau perceptia de gust dulce, intensitatea acestei perceptii depinde de molecula substantei si variaza de la un edulcorant la altul. 

Moleculele de indulcitori artificiali sunt apropiate de cele ale zaharului, dand un gust similar insa au o structura pe care organismul nu o poate descompune pentru a aduce calorii. 

Avantajele si dezavantajele indulcitorilor

Multi oameni utilizeaza indulcitorii artificiali pentru a combate cresterea in greutate, avand in vedere ca acestia confera gustul dulce, placut, insa nu aduc calorii sau carbohidrati. 

Studiile arata ca participantii care consuma indulcitorii artificiali au o senzatie de foame mai scazuta si consum o cantitate mai mica de calorii (2).

Studii randomizate controlate – standardul de aur din cercetarile stiintifice – raporteaza ca indulcitorii artificiali pot reduce greutatea corporala, masa de grasime si circumferinta taliei (3,4). 

Indulcitorii artificiali nu sunt carbohidrati, spre deosebire de zahar, asadar ei nu cresc nivelul zaharului din sange (glicemiei) (1), ei aducand avantaje atunci cand inlocuiesc o dieta cu cantitati mari de zahar. 

Totusi, unul dintre dezavantaj este faptul ca indulcitorii necalorici pentru unele persoane pot creste pofta de zahar, deoarece papilele gustative primesc mesajul dulce cum ca urmeaza sa existe un aport caloric insa creierul este indus in eroare.

Uneori, mai ales in cazul bauturilor zero zahar exista riscul unui supra consum deoarece corpul nostru nu primeste calorii. De obicei, indulcitorii artificiali au un gust mult mai intens, ceea ce inseamna ca este necesara o cantitate ma mica, insa daca consumam in exces putem risca diferite probleme de sanatate. 

Indulcitorii artificiali au fost incriminati de-a lungul timpului in studii ca si implicati in aparitia mai multor afectiuni, printre care dezechilibrul microflorei intestinale si inclusiv cancer.

FDA stabileste aport zilnic acceptabil (ADI) pentru fiecare indulcitor artificial, aceasta este suma maxima considerata sigura pentru consum in fiecare zi de-a lungul vietii. Asadar, consumati numai cu precautie. 

Riscurile aduse de consumul ridicat de indulcitori artificiali

Indulcitorii artificiali si sindromul metabolic

Institutul ”National Heart, Lung and Blood Institute (NHLBI)” defineste sindromul metabolic ca si un grup de factor de risc predictivi pentru bolile de inima si alte probleme de sanatate cum ar fi diabetul zaharat si accidentul vascular cerebral.  

Factorii de risc pentru sindromul metabolic includ obezitatea abdominala, nivelul ridicat al trigliceridelor si scazut al colesterolului HDL, tensiunea arteriala mare si nivelul ridicat de zahar din sange (glicemie).

Un trial clinic, arata corespondenta intre consumul de indulcitori artificiali, printre care acesulfam, zaharina si sucraloza, cu valori crescute ale circumferintei abdominale, a glucozei si trigliceridelor din sange (5).

Rezultatele acestui studiu sunt in concordanta cu lucrarile anterioare care urmaresc indulcitorii non-nutritivi in dezvoltarea sindromului metabolic. 

Un studiu recent arata legatura intre consumul de indulcitori artificiali si disbioza intestinala care are implicatie in promovarea sindormului metabolic (6).

Este necesar un trial controlat randomizat pentru a clarifica care este mecanismul prin care indulcitorii artificiali pot fi factori de risc in dezvoltarea sindromului metabolic.

Indulcitorii artificiali si sanatatea tractului intestinal

Microbiota intestina este formata din milioane de bacterii, virusuri si ciuperci care exista in mod simbiotic in intestin si se devolta inca de la nastere. Compozitia si functia microbiotei variaza nu numai in interindividual, dar se schimba si de-a lungul vietii unei persoane, fiind afectata de factori externi, cum ar fi stresorii de mediu, antibioticele si dieta (6).

Dezechilibrele microbiotei intestinale au fost asociate cu afectiuni ale sanatatii printre care dezvoltarea rezistentei la insulina, obezitate si sindrom metabolic. 

Rapoartele recente privind rolul indulcitorii artificiali care promoveaza schimbari in compozitia microbiotei intestinale sunt in crestere si indica implicarea acestora in dezvoltarea unor anomali metabolice (6).

Un review publicat anul acesta (2020) in revista Nutrients concluzioneaza ca exista lacune consistente privind efectul indulcitorilor asupra sanatatii pe termen lung. Autoritatle precum FDA, EFSA si Codex Alimentarius considera indulcitorii siguri si bine tolerati atata timp cat nu se depasesc doza maxima admisa (7). 

Aceasta reviziune raporteaza ca zaharina si sucraloza pot afecta echilibrul micoflorei intestinale atunci cand sunt consumate in doza mare. De asemenea, glicozidele din steviol par sa interactioneze direct cu micorbiota intestinala si ar putea sa aiba un potential de alerta pentru populatile bacteriene. 

Concluziile fiind ca rezultatele indica o posibil modificare a microbiotei odata cu consumul de indulcitori, insa sunt necesare studii la oameni care sa explice mecanismele si care sa ia in considerare modelul alimentar si dozele exacte de indulcitori. 

Indulcitorii artificiali si cancerul

Au existat studii la animale de laborator care aratau o legatura intre aparitaia cancerului vezical si consumul de zaharina, insa s-a dovedit in studii urmatoare ca aceste efecte se aplica doar la sobolani.  

Consumul de aspartam a fost asociat initial cu aparita limfoamelor si a leucemiei, insa dupa testari riguroase, studiile epidemiologice nu au gasit o legatura intre consumul de aspartam si aparitia lor (8). 

In 2016 in studiile de laborator sucraloza a crescut incidenta celulelor tumorale in sange la soareci. Cu toate acestea, FDA a identificat deficiente stiintifice ale acestor lucrari. 

Acesulfam, neotame si advantam – dupa analizarea studiilor de siguranta, nu s-au gasit evidente care sa indice un risc tumoral la oameni. 

Ciclamatul – a fost legat de aparitia cancerului vezical la soareci si interzis in anul 1969. Dupa reexaminare datelor suplimentare, oamenii de stiinta au concluzionat ca ciclamatul nu este cancerigen.

Indulcitorii artificiali si dintii

Din pacate consumul de indulcitorii artificiali nu ne fereste de aparitia cariilor. Un studiu realizat la Universitatea din Melbourne a analizat 23 de tipuri diferite de bauturi sportive sau racoritoare cu indulcitori si a descoperit daune semnificative ale smaltului (9). Acestea se datoreaza ph-ului scazut al bauturilor si a aditivilor acizi (ex acid citric). 

Indulcitorii in dieta ketogenica – recomandari

Extractul de stevie este aprobat ca si GRAS  (general considerat sigur) de catre FDA, glicozidele de seviol nu contin carbohidrati sau calorii si sunt de pana la 350 ori mai dulci fata de zahar, deci este necesara o cantitate foarte mica. 

Eritriol si Xilitolul – sunt alcooli de zahar absorbit partial in intestin si se utilizeaza in in combinatie cu stevia. Pot avea efecte protective impotriva cariilor. Este recomandat consumul lor in cantitati mici deoarece pot cauza tulburari gastrointestinale. 

Bibliografie:

1. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/artificial-sweeteners/art-20046936
2. Carmen Piernas 1, Deborah F Tate, Xiaoshan Wang, Barry M Popkin. Does Diet-Beverage Intake Affect Dietary Consumption Patterns? Results From the Choose Healthy Options Consciously Everyday (CHOICE) Randomized Clinical Trial.Randomized Controlled Trial.Am J Clin Nutr. 2013.
3. Paige E Miller 1, Vanessa Perez . Low-calorie Sweeteners and Body Weight and Composition: A Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials and Prospective Cohort Studies.Meta-Analysis. Am J Clin Nutr. 2014 Sep;1.
4. John D Fernstrom .Non-nutritive Sweeteners and Obesity. Review. Annu Rev Food Sci Technol. 2015.
5. Erica L Hess 1, Emily A Myers 1, Susan E Swithers 2, Valisa E Hedrick. Associations Between Nonnutritive Sweetener Intake and Metabolic Syndrome in Adults.J Am Coll Nutr. 2018 Aug.
6. Iryna Liauchonak,1,† Bessi Qorri,2,† Fady Dawoud,1,† Yatin Riat,1,†‡ and Myron R. Szewczuk2,*. Non-Nutritive Sweeteners and Their Implications on the Development of Metabolic Syndrome.Nutrients. 2019 Mar;
7. Julio Plaza-Diaz 1,2,3 , Belén Pastor-Villaescusa 1,4,5 , Ascensión Rueda-Robles 1,2 , Francisco Abadia-Molina 2,6 and Francisco Javier Ruiz-Ojeda.Plausible Biological Interactions of Low- and Non-Calorie Sweeteners with the Intestinal Microbiota: An Update of Recent Studies. Nutrients 2020, 12, 1153; doi:10.3390/nu12041153.
8. Marinovich M, Galli CL, Bosetti C, Gallus S, La Vecchia C. Aspartame, low-calorie sweeteners and disease: regulatory safety and epidemiological issues. Food and Chemical Toxicology 2013; 60:109-15. 
9. http://www.oralhealthcrc.org.au/sites/default/files/Dental%20Erosion%20Briefing%20Paper_FINAL2015.pdf