Afla tot ce trebuie sa stii despre migrene, de la tipuri si cauze si pana la diagnostic si tratament, in articolul urmator.
Cuprins:
Migrena este o durere de cap de intensitate moderata sau severa care poate fi manifestata printr-o senzatie pulsanta intr-o parte a capului. Durerile de cap sunt adesea insotite de greata, varsaturi si hipersensibilitate extrema la lumina si sunet.
Atacurile de migrena pot sa apara de cateva ori pe saptamana sau doar ocazional, uneori chiar si la distante de ani. Migrenele pot sa dureze ore intregi si pot influenta semnificativ calitatea vietii.
Migrena este o problema de sanatate destul de intalnita, ea afecteaza 1 din 5 femei si 1 din 15 barbati si apare de obicei in tinerete.
Cauzele migrenei nu sunt pe deplin cunoscute, insa factorii de mediu, schimbarile chimice la nivel cerebral si genetica par sa contribuie la aparitia acesteia (2).
Factorii care pot declansa un atac de migrena sunt:
Principalul simptom al unei migrenei este de obicei o durere de cap intensa localizata pe o parte a creierului. Durerea este de obicei o senzatie de palpitatie care se agraveaza atunci cand practicati orice fel de activitate.
In unele cazuri, durerea poate aparea pe ambele parti ale capului si poate afecta fata sau gatul.
Alte simptome care pot sa apara in timpul migrenei sunt:
Aura se poate manifesta astfel: tulburari vizuale – lumini intermitente, vedere in zig-zag, puncte oarbe; amorteli, furnicaturi, senzatie de ace care incepe in mana si se ridica pe brat pana la fata buze si limba; senzatie de ameteala si dezechilibru, dificultati in vorbire, uneori pierderea constientei.
Daca aveti dureri de cap intense, persistente sau care va trezesc din somn, medicul neurolog va poate pune un diagnostic bazat pe istoricul medical, al simptomelor si a examenului fizic si neorologic.
Daca starea este neobisnuita sau complexa, medicul poate recomanda urmatoarele investigatii: RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara) si CT (Computer tomograf).
Tratamentul pentru migrena are ca scop oprirea simptomelor si prevenirea viitoarelor atacuri.
Exista doua categorii mari de medicamente pentru ameliorarea migrenelor:
Medicamente care atenueaza durerea sau tratamentul acut – acestea se iau in timpul atacurilor de migrena si sunt concepute pentru a stopa simptomele.
Principalele medicamente sunt cele analgezice cum ar fi aspirina, ibuprofenul sau paracetamolul. O combinatie eficace de pastile pentru migrene puternice este cea alcatuita din aspirina, paracetamol si cafeina.
Triptani sunt medicamente specifice, eliberate doar cu prescriptie, acestea actioneaza asupra cailor durerii la nivelul creierului. Acestea medicamente nu sunt sigure pentru persoanele care au suferit AVC sau atac de cord.
Medicamentele analgezice nu trebuie sa fie luate mai mult de 10-15 zile pe luna. Daca migrena este insotita de greata sau varsaturi se administreaza pastile antiemetice (ex. metoclopramid).
Medicamente de preventie – acestea pot reduce severitatea si frecventa migrenelor, ele se administreaza in mod regulat, adesea zilnic, pentru perioade de minim 6 luni. Medicul neurolog recomanda medicamentul potrivit in functie de afectiunile asociate si posibilele efecte adverse.
Remedii naturiste pentru migrene:
Utilizeaza uleiuri esentiale – acestea sunt lichide puternic concentrate in compusi aromatici din diferite plante.
Uleiurile estentiale de menta si lavanda sunt utilizate in mod special pentru ameliorarea durerilor de cap. Uleiul de lavanda aplicat deasupra buzei superioare si inhalat s-a dovedit eficient in reducerea simptomelor de migrena. Uleiul de menta aplicat pe tample reduce durerile de cap de tensiune.
Acupunctura – O revizuire a 22 de studii arata ca acupunctura are efecte similare cu medicatia pentru ameliorarea migrenei (3).
Ghimbirul – acesta contine compusi benefici, inclusiv antioxidanti si substante antiinflamatoare. S-a dovedit eficace in reducerea durerilor de cap, dar si a altor simptome de migrena cum ar fi greta si varsaturi.
Spilcute (Tanacetum parthenium) – Unele studii sugereaza ca administrarea de suplimente din aceasta planta in doze de 50-150 mg pe zi poate reduce frecventa cefaleei (4).
Dieta cetogena implica un aport scazut de glucide, adecvat de proteine si crescut de grasimi. Atunci cand alimentele glucidice (leguminoase, fructe, legume amidon, etc.) sunt strict limitate sau cand o persoana posteste, organismul intra intr-o stare de cetoza.
In starea de cetoza, corpul foloseste compusi organici numiti corpi cetonici pentru a oferi energie creierului. Cropii cetonici pot furniza mai multa energei la nivelul creierului, fata de glucoza pe care o utilizeaza in mod normal. Acest lucru este important pentru persoanele cu migrene deoarece in timpul migrenei celulele cerebrale au un deficit de energie.
De asemenea, se spune ca cetonele sunt antiinflamatorii si dieta ketogenica creeaza o stare antiinflamatorie in organism, iar inflamatia este una dintre mecanismele de la baza migrenelor.
In 1930, Barborka, unul dintre pionierii care au popularizat dieta cetogena in randul adultilor, a raportat o imbunatatire remarcabila a migrenelor in urma initierii dietei keto intr-un studiu realizat pe 50 de pacienti.
Un studiu comparativ este singurul mod in care eficacitatea acestei diete in ameliorarea migrenei poate fi demonstrata. Un studiu de acest tip a fost publicat recent, el a implicat 35 de persoane cu migrena si obezitate. Pacientii au respectat o dieta scazuta in calori timp de o luna, o luna fara interventie dietetica si o luna de dieta cetogena.
75% dintre persoanele luate in studiu au avut un raspuns de peste 50% in timpul respectari dietei cetogene, acesta se refera la reducerea frecventei migrenelor si renuntarea la medicatie; in comparatie cu un raspuns de 8% in cazul dietei scazute caloric (5).
Un studiu din 2018 a testat o dieta cetogena modificata Atkins timp de 12 saptamani (in medie 15 g glucide pe zi) pe 18 pacient cu dureri de cap care nu raspundeau la tratamentul medicamentos. Dintre cei 18 pacienti, 15 au raspuns la terapia dietetica, 11 inregistrand o rezolutie completa a durerilor de cap (6).
Dieta cetogena pare sa restabilizeze excitabilitatea si metabolismul la nivelul creierului si sa combata neuroinflamatia din migrene, insa mecanismul exact de actiune nu este complet elucidat.
Exista lucrari care arata un efect promitator al dietei, insa sunt necesare studii viitoare in care metodologia sa fie dublu orb si/sau aleatoriu pentru o mai buna comparatie.
Aceasta dieta se initiaza doar sub supravegherea unui dietetician sau medic specializat, deoarece este o abordare restrictiva care poate duce la deficite si efecte adverse.
Studiile au demonstrat ca deshidratarea cronica este o cauza comuna a durerilor de cap.
Magneziul este un mineral important pentru numeroase functii in organism, inclusiv in mentinerea glicemiei si a transmisiei nervoase. S-a demonstrat ca persoanele cu deficit de magneziu au o frecventa mai mare a migrenelor.
Studiile au demonstrat ca administrea orala a 600 mg de magneziu citrat reduce atat frecventa cat si intensitatea migrenei (7).
Acesta cauzeaza tensiune si dureri de cap; s-a ca demonstrat la o treime din persoanele cu migrene, alcoolul actioneaza ca si declansator. De asemenea, alcoolul are actiune diuretica ceea ce duce la pierderea de lichide si electroriti prin urina, cauzand deshidratare.
Privarea de somn poate afecta in multe feluri corpul, cauzand si dureri de cap. S-a demonstrat ca beneficiul maxim se incadreaza in mentinerea unui echilibru a somului intre 7-9 ore de somn pe noapte (8).
Histamina este o substanta chimica prezenta natural in corp avand functii in sistemul imunitar, digestiv si nervos; ea este prezenta si in anumite alimente cum ar fi: alimentele cu termen de valabilitate mare cum ar fi anumite branzeturi, alimente fermentate, bere, vin, peste afumat, carne tratata.
Anumite persoane nu pot sa excrete histamina in mod corespunzator deoarece au o afectare a enzimei responsabile de descompunerea acesteia. Aceste persoane mai sensibile pot manifesta dureri de cap la consumul de histamina (9).
Atunci cand nu putem satisface nevoile nutritionale prin dieta si organismul nostru devine deficitar in anumiti compusi esential, apelam la suplimentare. Unele lucrari arata ca vitaminele din complexul B, in special riboflavina (B2), folatul, Ciancobalamina (B12), Piridoxina (B12) pot reduce simptomele migrenei (10).
Acestia sunt conservanti alimentari adaugati in preparate cum ar fi carnati, crenvusti, sunca, salam, parizer pentru a impiedica popularea bacteriana. Acestia s-a dovedid ca pot cauza dureri de cap datorita vasodilatatiei (11).
Acestea pot induce o atacurile de migrena, in special mirosul de parfum, fumul de tigara si mirosul specific puternic al unor alimente.
Studiile sugereaza ca intolerantele alimentare pot induce dureri de cap la anumite persoane. Branza imbatranita (ex. Cheddar, Gouda, Parmesan), alcool, fructe citrice si cafeaua sunt cele mai frecvent raportate ca si declansatoare ale migrenelor.
Multe persoane care au migrene pot sa aiba si alte simptome asociate, mai ales tulburari digestive. 8 din 10 persoane cu dureri de cap au asociat si stari de greata. Indiferent de tipul de migrena pe care il aveti discutati cu medicul dumneavoastra, acesta o sa va recomande tratamentul potrivit.
Medicul de familie este un bun punct de plecare pentru a va sfatui in ameliorarea durerilor de cap. Pentru dureri cronice, simptome tulburatoare sau migrene de 3 sau mai multe ori pe saptamana, este recomandat sa solicitati ajutorul unui medic neurolog.
Migrenele apar cel mai adesea in adolescenta, insa acestea pot sa apara oricand intre 10 si 40 de ani.
Da. De obicei primul atac apare in perioada adolescentei, simptomele avanseaza in jurul varstei de 30 de ani si devin treptat mai putin severe in urmatoarele decenii. Multe femei constata ca starile de migrena sunt imbunatatita sau dispar dupa varsta de 50 de ani.
Bibliografie:
Lorena Crișan – nutriționist dietetician.