Boala Parkinson – cauze, simptome, tratament si dieta recomandata

Afla tot ce trebuie sa stii despre boala Parkinson – de la cauze, simptome si pana la diagnostic si tratament, in articolul urmator.

Cuprins:

1. Ce este boala Parkinson
2. Stadii si evolutie
3. Cauze
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Dieta ketogenica pentru boala Parkinson
8. Preventie
9. Intrebari frecvente despre boala Parkinson

Ce este boala Parkinson

Boala Parkinson este o tulburare degenerativa progresiva a sistemului nervos care afecteaza in principal sistemul motor. Semnele acestei boli apar treptat, de obicei debutul Parkinson este reprezentat de un tremur la nivelul mainii greu de observat, dupa care expresia faciala poate fi diminuata, iar vorbirea si miscarile devenind mai lente; aceste caracteristici legate de miscare se numesc colectiv „Sindrom Parkinson”.

De asemenea, pot sa apara probleme de gandire si comportament, dementa fiind una dintre caracteristicele comune ale bolii avansate; depresia si anxietatea apar la o trime dintre pacienti. Desi boala nu poate fi vindecat, terapia Parkinson cu medicamente poate sa imbunatateasca semnificativ simptomele. 

Boala Parkinson este a doua cea mai frecventa tulburare neurodegenerativa legata de varsta, dupa boala Alzheimer. Se estimeaza ca intre 7 si 10 milioane de oameni din intreaga lume sufera de boala Parkinson.

Stadii si evolutie

Stadiul 1: Se caracterizeaza prin aparitia unor simptome cum ar fi rigiditatea, tremurul sau incetinirea miscarilor picioarelor, mainilor sau a unei partii a corpului; se pot identifica schimbari minore ale expresiei faciale. In aceasta etapa activitatile zilnice nu sunt afectate.

Stadiul 1.5: Similar cu stadiul 1, insa axul corpului incepe sa fie afectat fara sa fie tulburat echilibrul.

Stadiul 2: Simptomele incep sa se agraveze, apare tremurul, rigiditate si alte miscari care afecteaza intreg corpul. Activitatile zilnice devin mai dificile, insa persoana este in continuare independenta. 

Stadiul 2.5: Echilibrul corporal incepe sa fie afectat. 

Stadiul 3: Acesta este o etapa intermediara a bolii, in care se pierd echilibrul si miscarile devin din ce in ce mai lente. In aceasta etapa datorita dezechilibrului, exista un risc crescut de cazaturi care pot fi foarte periculoase.

Stadiul 4: Simptomele devin severe. Persoana nu mai poate sa locuiasca singura, necesitand ajutor pentru activitatile de zi cu zi.

Stadiul 5: Acest este cel mai avansat stadiu, pacientii au mari dificultai de deplasare, fiind necesara utilizarea scaunului cu rotile si a asistentei continue. Pe langa simptomele motorii persoana poate  vedea, auzi sau experimenta lucruri care nu sunt reale (halucinatii) sau poate crede lucruri care nu sunt adevarate (iluzii) (1).

Cauze

In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se descompun treptat sau mor.

Multe dintre simptome se datoreaza pierderilor de neuroni responsabil de producerea un mesager chimic numit dopamina. 

Cauza bolii Parkinson nu este cunoscute, insa pot fi implicati urmatorii factori:

• Genetica – au fost idetificate anumite mutatii genetica care pot sa cauzeze boala Parkinson.
• Declansatori de mediu – expunerea la anumite toxine sau factori de mediu poate creste riscul de boala Parkinson.
• Varsta – cel mai adesea boala Parkinson apare in jurul varstei de 60 de ani si peste aceasta.
• Ereditatea – daca o ruda apropiata sau mai multe au aceasta boala, sansele dumneavoastra de a o dezvolta pot sa cresca.
• Sexul – Barbatii au o predispozitie mai mare de a dezvolta boala. 

Simptome

Semnele si simptomele bolii Parkinson pot sa fie foarte diferite pentru fiecare persoana; ele de obicei incep la nivelul unei parti a corpului dupa care se extind, dar raman mai severe in zona de debut pe tot parcursul bolii. 

Semnele si simptomele Parkinson pot include:

• Tremor – incepe la nivelul membrelor, de multe ori la mana sau degete. 
• Miscare lenta (bradikinezie) – in timp boala Parkinson poate cauza incetinirea tuturor miscarilor, pasii devin mai mici si mersul ingreunat. 
• Rigiditate musculara – aceasta poate afecta orice parte a corpului; muschii intepeniti pot fi durerosi si limiteaza miscarea. 
• Postura si echilibrul – postura devine incovoiata si pot sa apara probleme legate de echilibru. 
• Pierderea miscarilor automate – inclusiv clipirea, zambetul si balansarea bratelor in timpul mersului.
• Schimbari de vorbire – vorbirea devine monotona, usoara si ezitata. 
• Schimbari de scriere – apar dificultati de scriere, iar caligrafia literelor devine foarte mica. 

Diagnostic

Nu exista un test specific pentru diagnosticul bolii Parkinson. Medicul neurolog poate diagnostica boala pe baza istoricului medical, a semnelor si simptomelor si dupa o examinare neurologica si fizica. 

Medicul poate sugera o tomografie computerizata (CT) specifica cu emisie de foton pentru scanarea transportatorului de dopamina, RMN, PET, teste de laborator dar si alte cercetari, cum ar fi raspunsul la tratamentul specific (2).

Tratament

Tratament medicamentos pentru boala Parkinson

• Levodopa (L-DOPA) – este cel mai eficient tratament pentru aceasta boala. 
• Agonisti dopaminergici – acestia imita dopamina in organism si includ: Apomorfina, Piribedil, Pramipexol, Ropinirol si Rotigotin.
• Inhibitorii ”COMT” – acestia prelungesc durata tratamentului cu Levodopa. 
• Inhibitori ”MAO-B” incetinesc metabolizarea Levodopa. 

Tratament naturist pentru boala Parkinson

• Coenzyma Q10 – anumite studii arata ca suplimentarea cu 1200 mg aduce o imbunatatirea a simptomelor (3).
• Ceai verde, cafea, cacao – pot avea un efect protectiv neuronal.
• Mucuna pruriens (Velvet bean) – este o planta a carui seminte contin 5% L-DOPA. La animalele de laborator aceasta planta are efecte neuroprotective asupra bolii Parkinson, iar la oameni imbunatatesc performanta motorie (4). Sunt necesare mai multe studii, deoarece aceste plante contin si anumiti compusi care pot fi toxici.

Dieta ketogenica pentru boala Parkinson

De-a lungul timpului au aparut afirmatii, studii de caz sau pe grupuri mici, conform carora dieta ketogena s-ar putea sa fie benefica pentru pacientii cu Parkinson.

Oamenii de stiinta teoretizeaza ca aceasta dieta poate ar putea sa functioneze deoarece, corpii cetonici pe care organismul ii produce in starea de cetoza, sunt capabil sa ocoleasca caile neuronale afectate la pancietii cu boala Parkinsoni si sa foloseasca alte cai pentru asigurarea energiei vitale. De asemenea, dieta cetogena are un efect antiinflamator asupra creierului.

In anul 2018 a fost publicat un studiu randomizat, de calitate inalta, care face o comparatie intre dieta ketogena si dieta scazuta in grasimi la pacienii cu boala Parkinson, pe o durata de pana la 8 saptamani. Rezultatele arata imbunatatiri semnificative ale simptomelor motorii si non-motorii pentru ambele tipuri dietetice (5). 

Dieta keto a inregistrat rezultate mai bune fata de dieta scazuta in grasimi (dieta keto scadere 41%  vs. 11% pentru dieta low-fat) pentru simptomele non-motorii; Mai specific cele mai bun raspuns a fost pentru diminuarea somnolentei, durerii, oboselii, depresie si tulburarilor cognitive. 

Utilizarea dietei ketogene in tratamentul bolii Parkinson pare sa fie o abordare promitatoare. Cu toate acestea, nu exista date clinice referitoare la aplicarea practica a dietei; astfel bazat pe evidentele disponibile la acest moment, dieta keto poate aduce un beneficiu ca adjuvant al terapiei medicale specifice bolii Parkinson. 

Dieta trebuie urmarita indeaproape de care un specialist deoarece pot exista diferite efecte adverse sau contraindicatii. Dieta este una restrictiva, ceea ce o face si mai dificil de urmat.

Preventie

Evitati expunerea la diferite substante toxice cum ar fi, erbicide si pesticide – aceste substante s-au dovedit a fi legate de dezvoltarea bolii Parkinson.

Limitati produsele lactate, s-a demonstrat ca boala Parkinson este mai des intalnita la persoanele care au un consum crescut de lapte si derivate lactate.

Folositi protectie solara si nu stati la soare in orele amiezii, de asemenea, consultati medicul dermatolog intotdeauna cand observati o modificare la nivelul pielii. Cancerul de piele (melanom) este asociat cu un risc crescut de boala Parkinson (6).

Mentineti o greuate sanatoasa – circumferinta abdominala mare (obezitatea abdominala) a fost asociata in unele studii cu un riscul mai mare de aparite bolii Parkinson, fata de un indice de masa corporala mai mare. 

Anumite studii arata ca o alimentatie bogata in grasimi saturate si hidrogenate (grasime animala, produse de patiserie, margarina) poate fi asociata cu prevalenta crescuta a bolii Parkinson; in general, alimentele prajite sau prelucrate intens pot modifica metabolismul, creste tensiunea arteriala si colesterolul, componente care pot agrava evolutia bolii. 

Factori protectivi

Cafeina – mai multe lucrari prospective arata ca persoanele consumatoare de cafea au un risc mai scazut de a dezvolta Parkinson (6). 

Ceai verde si negru –  consumul regulat de ceai scade prevalenta bolii. Studiile se refera la beneficiile acestuia atat din punct de vedere al antioxidantilor (epigallocatechin gallate) cat si al cafeinei. 

Consumul unei diete bogate in antioxidanti reduce „stresul oxidativ” care agraveaza boala Parkinson. O dieta bazata pe legume si fructe asigura vitamine, minerale, fitonutrienti si enzimele necesare functionarii optime a organismului. 

Turmericul (Curcuma longa) – componentul sau activ este curcuminul, un polifenol cu actiune antioxidanta si antiinflamatorie. Anumite studii sustin utilizarea curcuminului in preventia Parkinson datorita proprietatilor sale neuroprotective (7).

Flavonoidele – sunt un tip de antioxidanti asupra carora s-au realizat cercetari intense in preventia bolii Parkinson.  

Exista mai multe tipuri de flavonoide si pot fi recunoscute in general in alimentele naturale intens colorate: afine, rodie, struguri rosii, fructe citrice, mere, telina, boabe de soia, ceapa, praz, muguri de varza de Brussels, kale, broccoli, fasole, patrunjel, ardei iute, cacao, ceai. 

Activitatea fizica – Nurses’ Health Study a raportat pentru prima data o relatie inversa intre activitatea fizica si riscul de a dezvolta Parkinson. Intr-un studiu s-a demonstrat ca o activitate fizica moderata spre intensa este asociata cu o reducere de 34% a riscului de boala Parkinson mai tarziu in viata (6).

Intrebari frecvente despre boala Parkinson

Cine a descoperit boala Parkinson?

Desi anumite componente ale bolii pot fi gasite in diferite documente timpurii, descrierea medicala completa a bolii a fost facuta in anul 1817 de catre medicul britanic James Parkinson, de unde si numele acesteia.    

Boala Parkinson se mosteneste? Este ereditara?

Exista numeroase mutatii genetice care pot sa contribuie la dezvoltarea bolii Parkinson, insa inca nu este clar in ce mod acestea cresc riscul pentru unele persoane. Boala Parkinson poate fi mostenita daca aceste gene sunt transmise copiilor. 

Boala Parkinson se vindeca?

Pana in prezent nu s-a descoperit o metoda de vindecare al acestei boli, insa tratament medical sau chirurgical pot fi un real ajutor in controlul simptomelor. 

Care este durata de viata pentru boala Parkinson?

Boala Parkinson apare de obicei in jurul varstei de 60 de ani, speranta de viata a acestor persoane dupa diagnostic este intre 10 si 20 de ani. Boala Parkinson este progresiv degenerativa, ea nu este fatala insa anumite complicatii asociate acesteia pot reduce speranta de viata. 

Bibliografie:

1. Parkinsons News Today. BioNews Services, LLC.
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/parkinsons-disease/diagnosis-treatment/drc-20376062
3. Liu J1, Wang L, Zhan SY, Xia Y. Coenzyme Q10 for Parkinson’s disease.Cochrane Database Syst Rev. 2011 Dec 7
4. Michel Rijntjes.Knowing Your Beans in Parkinson’s Disease: A Critical Assessment of Current Knowledge about Different Beans and Their Compounds in the Treatment of Parkinson’s Disease and in Animal Models.Article ID 1349509. Volume 2019 
5. Phillips MCL, Murtagh DKJ, Gilbertson LJ, Asztely FJS, Lynch CDP. Low-fat versus ketogenic diet in Parkinson’s disease: A pilot randomized controlled trial.Mov Disord. 2018 Aug;
6. Alberto Ascherio, Michael A Schwarzschild. The epidemiology of Parkinson’s disease: risk factors and prevention. Lancet Neurol 2016; 15: 1257–72.
7. Mythri RB1, Bharath MM. Curcumin: a potential neuroprotective agent in Parkinson’s disease. Curr Pharm Des. 2012;

Lorena Crișan – nutriționist dietetician.