Afla tot ce trebuie sa stii despre ce este un sindrom metabolic, de la cauze, simptome si pana la tratament, totul in articolul urmator.
Cuprins:
Sindromul metabolic, sindrom X metabolic sau sindrom dismetabolic – se refera la un grup de afectiuni care apar impreuna si cresc riscul de boli de inima, accident vascular cerebral si diabet zaharat tip 2. Aceste afectiuni includ tensiunea arteriala crescuta, glicemia ridicata, excesul de grasime corporala in jurul taliei si niveluri anormale de colesterol sau trigliceride.
Prezenta unei singure afectiuni nu indeplineste criteriile de diagnostic ale sindromului metabolic, insa poate creste riscul de diabet sau boli de inima. Acest sindrom tinde sa fie de multe ori neglijat, iar diagnosticul sau sa fie omis, un aspect ingrijorator deoarece depistarea precoce permite abordarea modificarilor de stil de viata care pot intarzia evolutia complicatiilor.
Aproximativ 20-25% din populatia adulta a lumii are un grup de factori care intrunesc sindromul metabolic (1), in timp ce acest procent a urcat la 35% pentru SUA. Prezenta sindromului metabolic creste de 3 ori riscul de bolii coronariene si accident vascular cerebral, rata de dezvoltare a diabetului zaharat este de 5 ori mai mare, iar riscul de moarte subita este de 2-3 ori mai mare fata de populatia generala.
In mod normal nu exista manifestari fizice imediate, afectiunile medicale asociate cu acest sindrom se dezvolta in timp, motiv pentru care diagnosticul in stadiu incipient este atat de important.
Totusi, unul dintre semnele prezente ar fi circumferinta mare a taliei. Daca nivelul glicemiei este crescut, pot sa apara simptome specifice diabetului – cum ar fi sete, urinare frecventa, oboseala si vedere incetosata.
Hipertensiunea arteriala – unele persoane pot experimenta in fazele incipiente dureri de cap, ameteli, sangerare nazala (epistaxis).
In cazul in care depistati unul dintre aceste semnale, adresati-va medicului dumneavostra, iar daca acesta identifica unul dintre criteriile sindromului metabolic, asigurati-va ca o sa fiti investigat si pentru celelalte componente ale sindromului.
Liniile directoare ale Institutelor Nationale de Sanatate definesc sindromul metabolic ca avand trei sau mai multe dintre urmatoarele trasaturi, inclusiv cele pentru care sunteti sub tratament medicamentos:
Scopul principal al tratamentului sindromului metabolic este de reducere a riscului bolii cardiace ischemice. Tratamentul este indreptat mai intai catre scaderea colesterolului LDL, a hipertensiunii arteriale si gestionarea prediabetului; toate aceste aspecte pot fi adresate printr-o adordare dietetica.
Al doilea obiectiv al tratamentului este de a preveni aparitia diabetului de tip 2. Complicatiile pe termen lung ale diabetului includ boli de inima si rinichi, pierderea vederii si amputari. Daca diabetul este prezent, scopul tratamentului este de a reduce riscul bolilor de inima si a altor complicatii ale acestuia, prin controlul tuturor factorilor de risc.
Daca adoptarea unor modificari alimentare si de stil de viata stricte nu aduc rezultatele dorite sau daca tulburarile sunt intr-un stadiu prea avanasat, medicul va poate recomanda un tratament medicamentos pentru a controla tensiunea arteriala, colesterolul si zaharul din sange (glicemia).
Un stil de viata sanatos este cea mai eficace metoda de evita dezvoltarea complicatiilor date de sindromul metabolic.
Abordati o dieta bogata in alimente integrale, cat mai aproape de starea lor naturala, cum ar fi legumele si fructele, grasimi sanatoase si proteine de calitate inalta, cum ar fi carnea slaba.
Evitati alimentele bogate in zaharuri simple, cum ar fi siropuri, zaharul, mierea, sucurile, painea, orezul si faina albe, produse de patiserie, prefabricate si intens procesate. Ingrijiti-va sa aveti un raport bun de grasimi alimentare, evitati sursele bogate in grasimi saturate cum ar fi cele de origine animala, uleiuri gatite la temperaturi inalte, grasimi hidrogenate (margarina, patiserie, semipreparate); in schimb adaugati in alimentatie peste, avocado si ulei de masline.
Limitati consumul de sare si includeti activitatea fizica in obiceiul zilnic, cateva modificari simple pot face diferenta; fara sa presupuna restrictii severe o dieta bine conceputa trebuie sa devina un mod de viata pe termen lung.
Contributia tratamentului naturist:
Spirulina – prin continutul sau de ficocianina (un pigment prezent in algele verzi-albastre), conform unor studii experimentale are potentialul de a scadea hipertensiunea arteriala, contribuind la remedierea disfunctiei endoteliale in sindromul metabolic (2)
Radacina de Maca – in studiile realizate la animale de laborator ajuta la echilibrarea nivelului de colesterol si creste toleranta la glucoza (3).
Cercetarile publicate in 2009 au aratat ca ginsengul, berberina si castravetele amar pot ajuta la reglarea metabolismului glucidic si lipidic; insa este necesara studierea unor trialuri clinice mari (4).
Dieta cetogena este o dieta cu aport foarte scazut de glucide si crescut de grasimi; ea este eficace in scaderea nivelului de insulina care la randul sau determina organismul sa descompuna grasimi pentru a produce energie. S-a demonstrat ca o dieta ketogena imbunatateste o serie de markeri ai sanatatii la adulti cu sindrom metabolic.
In 2008 a fost realizat un studiu controlat, randomizat care a comparat dieta keto cu o dieta scazuta in grasimi, concluziile acestui studiu au fost ca dieta keto are un efect mai favorabil asupra sindromului metabolic.
Nu exista foarte multe lucrari care sa cerceteze efectul dietei ketogene pentru sindromul metabolic. Cu toate acestea, ne putem indrepta catre cercetarile asupra factorilor de risc care compun sindromul metabolic.
Pacientii cu obezitatea generalizata si abdominala au un raspuns bun in majoritatea studiilor care urmaresc efectele dietei keto asupra scaderii in greutate. Unele din mecanismele de functionare ale acestei diete in contextul obezitatii sunt: scaderea apetitului, reducerea lipogenezei (formarea tesutului adipos), cresterea lipolizei (descompunerea grasimii) si costuri metabolice mai mari pentru producerea de energie.
Acestia sunt factori individuali predictori ai bolilor cardiovasculare. Majoritatea studiilor privind aceasta dieta la persoanele cu obezitate, au raportat, de asemenea, o scaderea a trigliceridelor serice si o cresterea colesterolului HDL.
Exista studii care arata o legatura intre tensiunea sistolica si diastolica crescute cu rezistenta la insulina, la persoanele obeze . Un studiu randomizat, compara 3 tipare dietetice privind tensiunea arteriala crescuta, inregistrand cele mai bune rezulte pe o perioada de 12 luni pentru dieta cetogena.
Atunci cand se consuma o cantiate mare de carbohidrati cu absorbtie rapida, creste mult nivelul glucozei si a insulinei in sange, ceea ce scade sensibilitatea celulelor la insulina. Dieta keto pentru rezistenta la insulina s-a dovedit a avea efecte benefice asupra raspunsului insulinic postprandial, al glicemiei ajeun si hemoglobinei glicate (5).
Un comportament alimentar sanatos si o pierdere in greutate de doar 5-10% la persoanele cu exces adipos, poate ajuta la restaurarea sensibilitatii la insulina si la reducerea sanselor de evolutie a sindromului metabolic.
Adoptati o alimentatie cat mai echilibrata in care carbohidratii sa nu depaseasca mai mult de 50% din totalul macronutritional, cu o mare atentie la sursa din care acestia provin. Glucidele din dieta trebuie sa vina din carbohidrati complecsi cum sunt cei din cerealele integrale (ex. Paine, orez, paste integrale), legume, leguminoase si fructe; acestea aduc si un aport considerabil de fibre care actioneaza benefic asupra tranzitului intestinal si cresc marimea bolusului, imbunatatind satietatea.
Limitati aportul de carne procesata (mezeluri), rosie si cea de porc grasa sau cu piele. Grasimea trebuie sa cuprinda 30% din alimentatia zilnica, asigura-te ca vine din surse sanatoase cum ar fi pestele gras, uleiul de masline, avocado, uleiul de in si fructele oleaginoase (ex. nuci, migdale, fistic, caju).
Incercati sa scadeti cantitatea de produse lactate grase din dieta; dar si alte tipuri de grasime saturata, trans, colesterol si alimente cu continut crescut de sare (mezeluri, unele conserve). Evita alimentele ultra-procesate si semi-preparate, aceste de obicei au un continut crescut de grasimi saturate, trans, sare si zahar.
Includeti fructele in dieta si alegeti sa le consumati cat mai aproape de forma lor naturala, evitand sucurile mai ales atunci cand au zahar sau indulcitori adaugate.
Evitati indulcitorii artificial cum ar fi aspartam, sucraloza, zaharina dar si bauturile zero zahar care ar putea sa le contina. Consumul acestor indulcitori a fost asociat pozitiv cu o prevalenta crescuta a sindromului metabolic si diabetului zaharat de tip 2 (6).
Limitati consumul de alcool, acesta poate creste tensiunea arteriala si trigliceridele, dar si sa contribuie la cresterea in greutatea. O meta-analiza publicata in jurnalul ”Clinical Nutrition” arata conexiunea intre consumul de alcool si prevalenta sindromului metabolic (7).
Activitatea fizica zilnica – chiar si 30 de minute de activitate fizica moderata zilnic promoveaza scaderea in greutate, imunatateste tensiunea arteriala, nivelul trigliceridelor si reduce riscul de a dezvolta diabet zaharat. Orice tip de activitate fizica imbunatateste functia cardiovasculara chiar si in lipsa unei scaderi in greutate.
Hiperinsulinemia se refera la faptul ca in sange exista un nivel mai mare al hormonului insulina, fata de cel considerat normal. Insulina este un hormon produs de pancreas, iar unul dintre rolurile sale este de a regla zaharul din sange (glicemia).
Hiperinsulinemia este cauzate de obicei de rezistenta la insulina – o conditie in care celulele nu raspund in mod normal la efectul insulinei; aceasta duce de obicei la dezvoltarea diabetului de tip 2, atunci cand pancreasul nu mai poate sa secrete cantitati mari de insulina in mod compensator pentru a mentine glucozei din sange la un nivel normal.
Rezistenta la insulina poat fi gestionata daca ne adresam cauzei de la baza problemei; prin adoptarea unui stil de viata sanatos, activitate fizica si control al greutatii.
Tratamentul medical, sub forma medicamentelor pentru diabet, poate ajuta la ameliorarea simptomelor.
Atunci cand insulina are valori crescute, inseamna ca in sange se afla o cantitate mare de glucoza (zahar), iar in efortul de a mentine nivelul glicemiei (zaharului din sange) normal, celulele beta pancreatice secreta insulina care contribuie la utilizarea glucozei in celula.
Nivelurile ridicate de insulina sunt adesea asociate cu obezitate centrala (tip mar), anomalii ale colesterolului si / sau tensiune arteriala ridicata (hipertensiune arteriala).
Exista o metoda care determina sensibilitatea individuala la insulina, insa este disponibila doar in centrele specializate.
O metoda alternativa care poate fi utilizata este un model matematic numit indice HOMA, aceasta cuprinde analiza unei probe de sange venos, prelevat pe nemancate, din care se determina nivelul insulinei (µU/mL) si al glicemiei (mg/dL), dupa care se aplica o formula de calcul pentru determina indicelui HOMA, care urmeaza sa fie comparat cu valorile de referinta stabilite.
Apare atunci cand celulele producatoare de insulina sunt deteriorate sau distruse si nu mai pot secreta acest hormon. O cantitatate insuficenta de insulina duce la cumularea glucozei in sange si scaderea acesteia la nivel celular, unde este ea este necesara pentru a furniza energie.
Bibliografie:
Lorena Crișan – nutriționist dietetician.