Boala Alzheimer – cauze, simptome, dieta recomandata

Afla tot ce trebuie sa stii despre boala Alzheimer, de la cauze, simptome si pana la tratament, totul in articolul de mai jos.

Cuprins:

1. Ce este boala Alzheimer?
2. Cauze
3. Simptome
4. Evolutie
5. Diagnostic si analize
6. Tratament
7. Dieta recomandata pentru boala Alzheimer
8. Preventie
9. Intrebari frecvente despre boala Alzheimer

Ce este boala Alzheimer?

Este cea mai frecventa forma de dementa la nivel mondial, aceasta este o tulburare ireversibila a creierului, care cauzeaza distructia (degenerescenta) progresiva a celulelor la nivel cerebral, fapt care duce la un declin continuu a memoriei, a abilitatilor de gandire, comportament si conduita sociala. 

Prevalenta bolii Alzheimer in Europa este de 11 la 1000 persoane, cu o frecventa aproape dubla pentru femei fata de barbati si cu o crestere constanta odata cu imbatranirea. Varsta de la care sunt inregistrate cele mai multe cazuri este de 65 de ani, insa 4-5% dintre ele debuteaza inainte de aceasta (1).

Nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer sau sa modifice procesul acesteia. In stadiile avansate ale bolii, complicatiile cauzate de pierderea severa a functiei cerebrale – cum ar fi deshidratarea, malnutritia sau infectia – duc la deces.

Cauze

Oamenii de stiinta sustin ca dezvoltarea bolii Alzheimer are o cauzalitate multipla, unde includem factorii genetici, de stil de viata si de mediu care afecteaza creierul in timp.

Mai putin de 1% este cauzat de modificari genetice (familiale) specifice care practic garanteaza ca o persoana va dezvolta boala. Aceste evenimente rare au ca rezultat debutul bolii la varsta mijlocie (2). 

Prezenta genei Apoe 4 (Apoliproteina E4) creste riscul de Alzheimer, acesta fiind si mai mare daca exista doua gene Apoe 4.

Sindromul Down, acesti pacienti au un cormozom in plus (Trisomia 21) capabil sa contribuie la productia de placi beta-amiloid; la acesti pacientii boala Alzheimer progreseaza in jurul varstei de 40 de ani.

Diabetul zaharat de tip 2, reprezinta un factor foarte important in dezvoltarea acestei patologi. Un concept nou indica faptul ca rezistenta primara la insulina la nivelul creierului mediaza deficitul cognitiv (3). 

Astfel, recent boala Alzheimer a fost numita Diabet zaharat de tip 3, in aparitia caruia sindromul metabolic, obezitatea, bolile cardiovasculare, hipercolesterolemia si diabetul reprezinta factori de risc majori (3).

Persoanele care sufera un traumatism cranio-cerebral au risc dublu de a dezvolta Alzheimer, la fel si in cazul fumatorilor sau a alcoolismului.

Alimentatia nesanatoasa de tip Western, bogata in zaharuri, grasimi saturate si alimente procesate, reprezinta un factor individual pe langa cresterea ponderala si diabet.

Stresul cronic poate contribui tulburarilor la nivel cognitiv (depresie, anxietate) afectand memoria.

Simptome

Problemele de memorie sunt de obicei primul semn in boala Alzheimer. Pentru unele persoane poate fi afectata capacitatea de cunoasterea a cuvintelor, probleme vizuale/spatiale, rationament sau judecata. 

Persoanele cu Alzheimer, pot repeta diferite segmente sau intrebari de multe ori, uita conversatii, programari si evenimente, au dificultati de orientare chiar si in locuri familiare, mai apoi uita numele membrilor din familie si a obiectelor comune, le este tot mai greu sa-si gaseasca cuvintele si sa se exprime. 

Dificultati in concentrare si gandire, in special cand vine vorba de numere, aceste lucru poate evolua pana la inabilitatea de le mai recunoaste. Pentru acesti pacienti devine foarte greu sa ia decizii si sa indeplineasca sarcini bazale, cum ar fi imbracarea. 

Schimbari la nivel de persoanalitate si comportament: Depresie, apatie, retragere sociala, modificari ale dispozitiei, iritabilitate, modificari ale somnului si pierderea inhibitiilor.

De asemenea, pot sa apara si tulburari non-cognitive precum agitatie si agresivitate fizica si verbala; tulburari psihotice: halucinatii, idei delirante. 

Tulburari ale comportamentului alimentar, cel mai adesea se intalneste reducerea apetitului, ba chiar refuzul alimentatie, insa in anumite cazuri poate sa apara un apetit exagerat sau ingestia diferitelor substante non-alimentare (pica) (4).

Evolutie

Deoarece boala Alzheimer este una progresiva, in prima etapa pacientii experimenteaza pierderi usoare de memorie, dificultati de efectuare a calculelor, necesita timp indelungat pentru a completa sarcini zilnice, schimbari de personalitate si comportamentale.

In etapa de mijloc, in care manifestarile boli sunt moderate, apar alteratii in locuri ale creierului care controleaza limbajul, rationamentul, procesarea senzoriala si gandirea constienta. Pierderea memoriei si confuzia cresc, pot sa apara halucinatii, iluzii, paranoia si comportament impulsiv. 

Boala evolueaza spre Alzheimer in stadiul  sever, datorita atrofiei scoartei cerebrale (Atrofie corticala) cu micsorarea circumvolutilor cerebrale (pliurile creierului). Persoanele cu Alzheimer sever isi pierd abilitatea de a comunica si devin dependente de alte persoane pentru îngrijire (4).

Diagnostic si analize

Componenta cheie a diagnosticului o reprezinta raportarea simptomelor, este foarte importat ca persoana in cauza sau familia acesteia sa fie atenta la schimbarile de comportament. 

Singurul examene diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer este examenul morfopatologic, dupa decesul pacientului se poate stabili exact bazat pe modificarile caracteristice ale creierului. 

Diagnosticul actual este unul de excludere dupa eliminarea altor cauze posibile, prin imbinarea unei anamneze amanuntite (totalitatea informatiilor despre pacient si istoric) corelat cu explorari neuropsihice si neuroimagistice sau examinarea lichidului cefalorahidian (LCR).

Teste Alzheimer neuro-psihologice, in general se utilizeaza o metoda de chestionare standardizata cum ar fi „Mini Mental State Examination” – MMSE, insa existe variante adaptate si pentru tara noastra.

Testare Azheimer neutro-imagistic: Atrofie corticala pe CT (Tomografia Computerizata) sau RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara), hipometabolism cerebral difuz pe PET (Tomografia cu Emisiune de Pozitroni).

Tratament

Boala Alzheimer este una complexa pentru care inca nu exista tratament. Abordarile actuale se concentreaza pe a ajuta oamenii sa-si mentina functia mentala, sa gestioneze simptomele comportamentale si sa incetineasca pe cat posibil pierderea memoriei. 

Cercetatorii spera sa dezvolte terapii care vizeaza mecanisme genetice, moleculare si celulare specifice, astfel incat cauza de baza a bolii sa poata fi oprita sau prevenita.

Exista patru medicamente utilizare actual pentru tratarea problemelor cognitive in Alzheimer: medicamente inhibitoare al enzimei acetilcholinesteraza – Clorhidratul de Donepezil (Aricept), Rivastigmina (Exelon), Galantamina (Reminyl, Nivalin, Razadyne) si medicamente pe baza de Memantina (Axura, Ebixa). 

Acestea pot diminua simptomatologia insa din pacate nu influenteaza progresia bolii.

In functie de pacient se pot utiliza medicamente antipsihotice, insa din pacate acestea pot sa aiba efecte adverse grave. De asemenea, interventia psihosociala este foarte benefica ca si adjuvant a tratamentului farmaceutic.

In acest moment exista in studiu tratamente promitatoare, cum ar fi vaccinul cu imunoterapie activa (nu profilactic), acesta antreneaza sistemul imunitar in a produce anticorpi specific pentru a combate placile de beta-amiloid, care blocheaza transmisa semnalelor neuronale in boala Alzhimer. Alte preparate de noua generatie sunt in proces de dezvoltare si studiu.

Tratament naturist, intr-adevar plantele utilizate in medicina Ayuvedica si-au dovedit eficacitate in anumite cazuri. Vom aduce in discutie cateva dintre preparatelor fitoterapice benefice in terapia Alzheimer analizate intr-o lucrare consistenta (5).

Ashwagandha (Withania somnifera) – Ea are efecte de calmare si imbunatatire a memorie.

Curcuma (Curcuma longa) – curcuminul este un puternic anti-inflamator si antioxidant, cercetatorii cred ca acesta ar putea sa aiba un efect terapeutic deoarece inhiba sinteza colesterolului si reduce peroxidul seric. 

 Convolvulus pluricaulis – se pare ca administrarea acesteia poate sa creasca activitatea acetilcolinestereazei la nivelul hipocampului, acolo unde are loc memorarea si invatarea.

Coriandru (Coriandrum sativum) – imbunatateste capacitatea de memorare prin efectele sale antioxidante, anti-inflamatorii si de scadere a colesterolului.

Ginkgo biloba – inhiba neurodegenerescenta, scadere radicalii liberi si imbunatateste memoria la pacientii cu Alzheimer.

Mate (Ilex paraguariensis) – imbunatateste memoria de scurta si lunga durata.

Ginseng (Panax ginseng) – a imbunatatit raspunsul pacientilor cu Alzheimer la testul “Mini-Mental State Examination“

Bacopa monnieri – creste capacitatea de memorare, este adaptogen si neuroprotectiv.

Dieta recomandata pentru boala Alzheimer

Numeroase studii sugereaza ca modul in care noi mancam ne poate afecta procesul de imbatranire dar si cel cognitiv.

Stim ca obezitatea, diabetul, patologia cardiovasculara reprezinta un risc in dezvoltarea afectiuni Azheimer insa se pare ca alimentatia prin mecanisme biologice de stres oxidativ si inflamatie poate influenta, independet prognosticul acestei boli. 

S-a conceput o abordare dietetica speciala pentru aceasta patologie, o combinatie a dietei mediteraneene impreuna cu dieta DASH – aceasta vine cu un aport scazut de sare pentru conrolul hipertensiuni (6). 

Un studiu recent, a descoperit ca un consum crescut de sare creste nivelurile proteine mutante Tau, gasit in creierul persoanelor cu Alzheimer si care provoca afectare cognitiva.

Se pare ca sunt observate timpuriu anomalii ale metabolismului energetic si al glucozei la nivel cerebral, iar afectarea semnalului insulinic are un rol important in patogeneza bolii Azheimer; fiind propus pentru aceasta numele de ”Diabet zaharat tip 3” (3).

80% dintre pacientii cu Alzheimer au rezistenta la insulina la nivelul creierului sau diabet zaharat. Avand in vedere aceste constatari o dieta cu aport scazut de carbohidrati pare a fi ideala. 

Pe baza studiilor, aceasta dieta este asociat cu o performanta cognitiva imbunatatita la adultii varstnici cu Azheimer, aceasta fiind dependenta de nivelul si durata cetozei. Cele mai bune rezultate ale dietei cetogene sunt intalnite in stadiile precoce ale bolii (7).

Efectele dietei cetogenice asupra bolii Alzheimer starnesc intriga si necesita investigatii clinice suplimentare asupra evolutiei pe termen lung.

Suplimentarea inca nu a dovedit efecte beneficie la oamenii cu Alzheimer fara deficite nutritionale. Insa studiile privind suplimentarea cu acizi grasi DHA (acid docosahexaenoic) sau Omega 3, pe animale de laborator indica reducerea placilor de beta-amiloid, un semn distinctiv al Alzheimerului. 

Trebuie sa avem in vedere predispozitia acestor persoane spre malnutritie, sa prevenim si sa tratam aceasta consecinta. De asemenea, este foarte importanta testarea unui posibil deficit de folat sau vitamina B12, deoarece acestea pot afecta memoria iar tratarea carentelor duce la remedierea simptomelor. 

Preventie

Dieta MIND (Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay) se focuseaza pe o alimentatie bazat pe plante cu rol in preventia dementei. Dieta include (6): 

• Vegetale cu frunze verzi – cel putin 6 portii pe saptamana 
• Alte vegetale -cel putin o protie pe zi 
• Fructe de padure -cel putin doua portii pe zi 
• Cereale integrale – cel putin 3 portii pe zi 
• Peste – o portie pe zi 
• Pasare – doua portii pe zi
• Fasole – 3 portii pe zi
• Fructe oleaginoase (ex. Nuci, alune)
• Ulei de masine
• Limitarea aportului de carne rosie, dulciuri, branzeturi, unt/margarina, alimente ultra procesate si prajite

Aceasta dieta imbunatateste sanatatea cardiovasculara, factor care contribuie la reducerea riscului de dementa. Aditional, dieta MIND creste aportul de nutrienti specifici care protejeaza creierul prin agentii anti-inflamatori si antioxidanti. De asemenea, poate inhiba depozitele de beta-amiloid si imbunatateste metabolismul celular pentru a se proteja de aceasta boala.

Un studiu a aratat ca persoanele care au respectat cu strictete dieta MIND au avut o rata cu 53% mai redusa  de boala Alzheimer in comparatie cu grupul de control, dupa o urmarire de 4,5 ani (8). 

 Cand vine vorba de alimente individuale, multe alimente naturale sunt cunoscute pentru proprietatile lor antioxidante si beneficiile la nivel cognitiv, printre acestea se numara fructele de padure, vegetalele cu frunze verzi si anumite condimente cum ar fi curcuminul. 

Un studiu a aratat, ca adultii care consumau zilnic vegetale verzi (spanac sau kale) au o incetinire in declinul cognitiv cauzat de imbatranire (9).

Sfaturi de stil de viata pentru preventia bolii Alzheimer: 

• Nu fuma 
• Mentine nivelul de colesterol si tensiune arteriala in limite normale 
• Fa activitate fizica in mod regulat
• Mentine o greutate sanatoasa
• Mananca o dieta echilibrata
• Consuma alcool cu moderatie
• Practica activitati care antreneaza si solicita memoria

Intrebari frecvente despre boala Alzheimer

Cat traieste un bolnav de Alzheimer?

Speranta de viata variaza pentru fiecare pacient. Media este de 8-10 ani de la diagnostic, insa pentru unele persoane aceasta poate fi doar de 3 ani iar pentru altele depaseste 10. Aceasta boala poate fi uneori diagnosticata tardiv, deci trebuie sa tinem seama de asta.

Ce se intampla in ultima faza a bolii Alzheimer?

In stadiul final, simptomele dementei sunt severe. Pacientul isi pierde capacitatea de a raspunde stimulilor din mediu, de a purta o conversatie si in cele din urma, abilitatea de a-si controla miscarile. 

Boala Alzheimer se transmite genetic?

Anumite gene, in general prezenta apolipoproteinei E4 (APOE4) creste riscul de aparitie; insa prezenta acesteia nu ne da ceritudinea ca vom dezvolta boala.

Boala Alzheimer poate fi transmisa ereditara (familial), insa sunt cazuri foarte rare si implica aparitia bolii devreme in viata.

Care sunt semnele timpurii ale bolii Alzheimer?

Uitarea unor informatii recente, unor date sau evenimente; intrebari repetitive, dificultate in rezolvarea unor probleme, in completarea unor sarcini cu care sunteti familiar, confuzie legata de timp si spatiu, probleme noi legate de comunicare si vocabular. 

Poti avea Alzheimer la 30 de ani?

Da. Este vorba de prezenta unei mutatii genetice transmise familial PSEN-1 si PSEN-2.

Prezenta aceste gene este totusi foarte rara, se estimeaza ca exista 400 de astfel de familii in lume. 

La ce varsta apare Alzheimer?

Majoritatea cazurilor de Alzheimer sunt diagnosticate dupa varsta de 65 de ani. Aproximativ 5% pot sa aiba simptome mai devreme, la 40, 50 de ani.

BIBLIOGRAFIE:

1. H.NiuaI, Álvarez-Álvarez,I.Aguinaga-Ontoso. Prevalence and incidence of Alzheimer’s disease in Europe: A meta-analysis. Neurología (English Edition) Volume 32, Issue 8, October 2017, Pages 523-532.
2. Mayo Clinic – https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/symptoms-causes/syc-20350447
3. Suzanne M. de la Monte, M.D., M.P.H.1,2,3 and Jack R. Wands, M.D.3. Alzheimer’s Disease Is Type 3 Diabetes–Evidence Reviewed. J Diabetes Sci Technol. 2008 Nov.
4. Alzheimer’s disease, National Institute on Aging; National Institutes of Health.Content reviewed: May 22, 2019. https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers-disease-fact-sheet#diagnose
5. Effects of medicinal plants on Alzheimer’s disease and memory deficits.Neural Regen Res. 2017 Apr; 12(4): 660–670.
6. What Do We Know About Diet and Prevention of Alzheimer’s Disease?National Institutes of Health. 
7. Marta Rusek,Ryszard Pluta, Marzena Ułamek-Kozioł,and Stanisław J. Czuczwar. Ketogenic Diet in Alzheimer’s Disease. Int J Mol Sci. 2019 Aug; 
8. Martha Clare Morris, Christy C Tangney, Yamin Wang, Frank M Sacks, David A Bennett, Neelum T Aggarwal. Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay (MIND). Alzheimer’s & dementia : the journal of the Alzheimer’s Association. Sep 2015.
9. Leafy greens linked with slower age-related cognitive decline. journal Neurology February 23, 2018.

Lorena Crișan – nutriționist dietetician.